RSS Feed

Mişcarea Unionistă se mişcă din loc

0

noiembrie 1, 2007 by Românism

La 28 octombrie 2007, la Palatul Sindicatelor din mun.Chişinău a avut loc Congresul I al Mişcării Unioniste din Republica Moldova (MURM). La acest congres s-a discutat despre necesitatea apariţiei MURM, formaţiune social-politică, ce are drept scop primordial unirea cu patria-mamă România, alegerea persoanelor şi organelor de conducere şi prezentarea unui apel către cetăţeni şi a unei rezoluţii.

Astfel, prin ceaţa creată de ideologia comunistă apare, ca proiect, o grupare politică ce nu ascunde aspiraţiile sale pro-româneşti şi care îşi propune să ajungă după alegerile parlamentare în legislativ cu un număr însemnat de deputaţi. Ideea apariţiei unei astfel de formaţiuni politice a venit, în scurt timp, după votul din 4 aprilie şi înşelarea electoratului unionist de către părtaşii acelui vot dat comuniştilor – PPCD şi PSL. Iniţiatorul ideii a fost deputatul în primul parlament al Republicii Moldova, Ilie Bratu, care după o activitate în domeniul afacerilor în România a revenit pentru a crea două instituţii, menite să atragă susţinătorii unei politici unioniste. Astfel, în toamna anului 2005 au apărut Mişcarea Unionistă şi Asociaţia Antipact „Ribbentrop-Molotov”. Activitatea de doi ani de pînă acum a constat în organizarea unor acţiuni de promovare a românismului în zilele remarcabile, precum 1 decembrie, 27 martie prin diverse manifestaţii şi apariţii în presa centrală, condamnarea unor acţiuni istorice în zilele de 28 iunie şi 23 august prin mitinguri şi conferinţe teoretico-ştiinţifice. Mişcarea Unionistă, adunînd în jurul său susţinători din întreaga ţară a început constituirea filialelor teritoriale, iar relansarea discuţiilor în societate despre necesitatea stringentă de unire cu România a Republicii Moldova, a determinat activiştii mişcării să întrunescă susţinătorii la congresul de constituire a Mişcării Unioniste ca formaţiune social-politică.

Pentru desfăşurarea reuniunii naţionale a unioniştilor a fost aleasă data de 28 octombrie, deoarece această zi este semnificativă în istoria neamului românesc. La 28 oct. 1920 Congresul de Pace de la Paris consfinţea Unirea pe veci a Basarabiei şi Bucovinei cu Patria-mamă România. Congresul I al MURM a venit să consemneze anume la această dată finalizarea primei etape a procesului de constituire a unei noi formaţiuni social-politice, total diferită de cele existente, al cărei obiectiv major este readucerea teritoriilor româneşti înstrăinate de la est de Prut-acasă, la trupul Ţării. La acest congres, desfăşurat la Palatul Sindicatelor din mun.Chişinău, au venit 291 de delegaţi din 12 raioane. În urma luărilor de cuvînt s-a trecut la alegereea preşedintelui. În opinia mea s-a recurs la un scrutin neechitabil, care l-a propulsat, cum era şi de aşteptat, pe Ilie Bratu. Acesta i-a avutîn calitate de concurenţi pe Ion Malic şi Constantin Jardan Butnaru. În urma alegerii sale, Ilie Bratu a susţinut că i-a fost greu pînă acum, că a fost discreditat şi că şi-ar fi dorit un preşedinte tînăr pentru singura formaţiunea unionistă din Rep.Moldova. Alegerile au continuat cu propunerile sale exclusive şi, astfel, prim-vicepreşedinte a devenit Dionisie Buburuz, iar vicepreşedinţi – Dumitru Vengher, lector USM, studenţii Constantin Jardan Butnaru şi Leon Artiom, tînărul arhitect-inginer Constantin Andruşciuc şi o reprezentantă a sexului frumos – Silvia Livădaru. Merită de menţionart că vicepreşedinţii nu depăşesc vîrsta de 30 de ani. A urmat votarea comisiei de cenzori, alegerea lui Iacob Golovca în calitate de secretar general şi votarea Consiliului Republican al mişcării, ce cuprinde 55 de membrii. Pe final s-a votat imnul MURM, binecunoscuta melodie a cuplului Ion şi Doina Aldea-Teodorovici – Maluri de Prut şi i s-a încredinţat membrului Consiliului Republican, Gheorghe Vrabie, autorul stemei Republicii Moldova, crearea emblemei viitoarei formaţiunii politice.

În urma asistării la această mişcare a Mişcării Unioniste, m-am oprit un pic, la aprecierea legalităţii, pe baza căreia va activa viitoarea formaţiune, care duce o luptă, uneori, agresivă, faţă de statul Rep.Moldova, numindu-l anomalie istorică şi stat eşuat. Să nu uităm de greutatea înregistrării la Ministerul Justiţiei a Mişcării Acţiunea Europeană, care şi-a propus reîntregirea neamului românesc în cadrul Uniunii Europene, iar acum apare o provocare mai mare. Nu e greu de presupus care vor fi motivele invocate de Ministerul Justiţiei de neînregistrare a MURM, mai greu e de bănuit la ce e dispus să renunţe Ilie Bratu şi conducerea mişcării în dorinţa de a obţine statutul de formaţiune politică.

Sursa: Blogul lui Ion Bargan


0 comments »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+