Moldova este o copie în miniatură a evoluţiei pieţei din România din ultimii cinci ani

0
16

* Făcând o analiză a pieţei imobiliare europene, inclusiv a celei din R. Moldova, unul din cotidienele bucureştene afirmă că, deşi în Chişinău apartamentele sunt ieftine, piaţa imobiliară se află într-o stare de stagnare. Acest fapt este explicat prin salariile mici şi lipsa unei cereri consistente din partea străinilor, ceea ce a ţinut nivelul preţurilor relativ mic.
* Deşi este specificat că, per ansamblu, apartamentele sunt ieftine, în schimb chiriile ating cote europene, preţul acestora fiind comparabil cu cel existent în Uniunea Europeană.
Astfel, sursa citată menţionează că, deşi în comparaţie cu alte state europene, preţurile sunt mici, acestea, totuşi, sunt prea scumpe pentru moldoveni. În consecinţă, preţul mare la locuinţe şi lipsa cumpărătorilor care îşi permit aşa ceva au dus la un blocaj pe piaţa imobiliară.
“Piaţa ipotecară este destul de slab dezvoltată, însă se lucrează în acest sens. Totuşi, dobânzile destul de mari şi salariile mici ce nu permit accesarea unui astfel de credit sunt doar câteva dintre impedimentele întâmpinate de moldoveni. Pe lângă această problemă, locuitorii Republicii Moldova sunt destul de sceptici în ceea ce priveşte achiziţionarea unui apartament care se află la stadiul de proiect. Un astfel de apartament de două camere se poate găsi la doar 25.000 de euro, atunci când se semnează un precontract, însă preţul cerut pe acelaşi apartament la finalizare s-a dovedit a fi mai mare, fapt ce a speriat posibilii interesaţi de astfel de locuinţe”, remarcă “Cotidianul”.
Potrivit aceleiaşi surse, din punctul de vedere al pieţei imobiliare, Republica Moldova este o copie în miniatură a evoluţiei pieţei din România din ultimii cinci ani. Creşteri necontrolate ale preţurilor, legislaţie care oferă portiţe speculanţilor, preţuri mari, probleme cu corupţia sau dezechilibrul raportului cerere-ofertă sunt doar câteva dintre asemănările pieţei imobiliare din Republica Moldova cu cea de acum câţiva ani din Romania.
Urmărind firul logic, putem presupune că, în perioada ulterioară, fiind influenţate de preţurile occidentale, preţurile la apartamente vor sălta în sus, dar se va îmbunătăţi şi oferta băncilor comerciale în vederea contractării unui credit ipotecar. La moment, băncile comerciale din România oferă astfel de credite pe o perioadă de 30-35 de ani cu o dobândă sub 6 la sută anual.
Sigur că, în comparaţie cu nivelul preţurilor din România sau din restul ţărilor Uniunii Europene, în R. Moldova apartamentele sunt mai ieftine, dar trebuie luată în consideraţie şi solvabilitatea populaţiei. În momentul în care, în R. Moldova, salariul mediu pe economie constituie 1741lei (circa 100 euro), iar rata lunară care trebuie achitată la bancă depăşeşte cu mult suma de 300 euro, şi preţurile existente acum sunt mult prea exagerate.
În prezent, potrivit datelor burselor imobiliare, în ianuarie 2007, cel mai mult s-au scumpit apartamentele cu 2, 3 şi 4 camere în microraionul nou al sectorului Buiucani – cu 4000 USD. În acelaşi timp, în sectorul Poşta Veche, apartamentele cu 3 şi 4 camere s-au ieftinit cu 4000 USD. În sectorul Botanica, preţul mediu al apartamentelor s-a mărit cu 1000 de USD, la Buiucani – cu 1500-2000 USD, în Centru şi la Ciocana – cu 1000-2000 USD şi la Râşcani – 500-2000 USD.
În ianuarie, preţul mediu la apartamentele cu o cameră, în casele de locuit noi din Chişinău, a variat de la 26.000 la 30.000 USD, în sectorul Botanica, 29.000 USD, la Buiucani, 27.000-30.000 USD, în sectorul Râşcani, 29.000-34.000 USD, în sectorul Centru, şi 26.000-30.000 USD, în sectorul Ciocana.
Apartamentele cu două camere se vindeau în sectorul Botanica la preţul de 33.000-41.000 USD, în sectorul Centru – 40.000-45.000 USD, în sectorul Râşcani – 34.000-41.000, în sectorul Buiucani – 40.000 USD, în sectorul Ciocana – 33.000-41.000 USD. Aceste preţuri, deşi sunt mai mici decât cele ale apartamentelor cu două camere din Bucureşti, totuşi sunt destul de mari pentru locuitorii Republicii Moldova, dacă ţinem cont de veniturile acestora.
Apartamentele cu trei camere, în sectorul primar erau vândute în sectorul Centru cu 47.000-52.000 USD, în sectorul Râşcani – 39.000-49-000 USD, în sectorul Buiucani – 47.000 USD, în sectorul Botanica – 37.000-49.000 USD, şi în sectorul Ciocana – 37.000-48.000 USD.
Apartamentele cu patru camere puteau fi achiziţionate cu 50.000-55.000 – în sectorul Centru, cu 41.000-51.000 – în sectorul Râşcani, cu 50.000 USD – la Buiucani, cu 39.000-51.000 – în sectorul Botanica şi Ciocana. Se pot găsi apartamente cu patru camere, cu o suprafaţă de 90 mp, situate într-o zonă bună, la un preţ de aproximativ 67.900 de euro, însă se pot găsi şi apartamente cu patru camere, cu o suprafaţă consistentă de 130 mp şi care costă în jur de 120.000 de euro. Oricum, apartamentele cu patru camere sunt foarte puţin căutate din cauza preţurilor destul de mari pentru buzunarul moldovenilor. În toate cazurile, cu cât locaţia este mai bună, cu atât preţul este mai mare
Preţul la chirii – la nivelul chiriilor europene
În ceea ce priveşte chiriile, sursa citată remarcă, nu fără surprindere, că nivelul acestora la apartamentele cu dotări, cum ar fi aer condiţionat şi mobilă modernă, este net superior celorlalte apartamente şi poate fi comparat cu cel existent în Uniunea Europeană. Comparaţia cea mai evidentă se poate face la două apartamente cu trei camere, situate pe acelaşi bulevard, unul cu dotări superioare, situat spre centrul oraşului, ce se închiriază cu aproape 900 de euro pe lună, iar celălalt situat spre periferie, pe acelaşi bulevard, mobilat modest, ce se închiriază cu aproximativ 500 de euro. O garsonieră bine mobilată, situată într-o zonă decentă, se închiriază cu aproximativ 150 de euro pe lună.
Deşi legea nu impune restricţii de cumpărare pentru cetăţenii străini, aceasta specificând foarte clar că orice cetăţean străin poate dispune de bunuri imobiliare în proprietate, străinii nu se înghesuie să achiziţioneze imobile din cauza nivelului ridicat al corupţiei.
“Corupţia din sistemul de înregistrare al bunurilor imobiliare şi confruntarea dintre interesele statului şi cele personale sau regionale sunt probleme din ce în ce mai mari. La baza acesteia stau procesele de privatizare a proprietăţii de stat care au avut loc după anul 1990. Nici cadrul legislativ nu este bine pus la punct. Notarul este cel care legalizează actele necesare tranzacţiei. Chiar dacă sumele percepute de aceştia pentru această operaţiune sunt destul de mari, sumele tranzacţiilor care se înregistrează la stat sunt derizorii, cu mult mai mici decât în realitate. Deşi, în mod normal, preţul orientativ ar trebui să aparţină strict de statisticile notarilor, nu există nici o lege care să oblige notarii să furnizeze aceste statistici din care s-ar putea vedea preţurile proprietăţilor din această ţară. La fel ca şi în România, singurul indicator al valorii apartamentelor sau al proprietăţilor este preţul de „strigare“, adică suma cerută de vânzător sau de agenţia imobiliară care vinde o proprietate”, mai menţionează autorul materialului


http://www.flux.md/p/index.php?action=show&idu=20429&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Imobiliar&num=17

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ