"Moldova, sub şantaj rusesc"

0
59

Moldova nu are o independenţă reală, ci una formală, susţine scriitorul basarabean Vitalie Ciobanu, redactor-şef al revistei Contrafort. În opinia sa, o soluţie pentru integrarea Republicii Moldova în UE este importarea modelului cipriot, adică o debarasare de Transnistria, fără să-i recunoască însă independenţa.

► Jurnalul Naţional: Astăzi, grupările politice şi culturale democratice de la Chişinău acuză partidul comuniştilor de toate necazurile prin care trece Republica Moldova. Cum a ajuns PCRM la putere?

Vitalie Ciobanu: Fostul partid comunist sovietic din Moldova a fost desfiinţat în 1991, imediat după puciul anti-Gorbaciov. Apoi, în 1995, când Petru Lucinschi a devenit preşedinte al Parlamentului, la o propunere a lui a fost readus în legalitate partidul comunist. Era format din foşti „aparatcici” sovietici, preşedinţi de colhoz, agenţi KGB. De atunci, ponderea lor în Parlament a tot crescut. Forţa lor electorală se bazează în primul rând pe minoritatea rusofonă.

► Totuşi, etnicii ruşi sunt o minoritate în Republica Moldova. Cum au reuşit comuniştii să câştige simpatia electoratului românesc?
În 1998 am înregistrat o devalorizare dramatică a leului moldovenesc, care era prea legat de rubla rusească. În 1999 a urmat tot un an foarte greu, cu reţineri în plata salariilor şi pensiilor (de câte cinci-şapte luni), cu frecvente deconectări de energie electrică în zonele rurale, şi chiar şi în Chişinău. Lumea era foarte nemulţumită. Ascensiunea comuniştilor s-a datorat şi unei conjuncturi politice favorabile. Petru Lucinschi îşi dorise la un moment dat un regim prezidenţial, îşi dorise mai multe împuterniciri. Şi atunci toate partidele, inclusiv comuniştii care se aflau în opoziţie, s-au unit împotriva lui Lucinschi. Au format un fel de „monstruoasă coaliţie”. La 5 iulie 2000 a fost votată republica parlamentară. Apoi, ca urmare a imposibilităţii alegerii şefului statului deja după noua formulă, legislativul a fost dizolvat, iar alegerile parlamentare anticipate din februarie 2001 au fost câştigate de partidul lui Voronin.

Salam la preţ mic

► Care au fost principalele promisiuni ale comuniştilor în campania electorală?
Oamenii au crezut că salamul va costa din nou ca pe vremea sovieticilor, au crezut că vor scădea preţurile la serviciile comunale (gaz, apă, electricitate), că se vor plăti salariile şi pensiile la timp, şi au căzut în plasa populismului PCRM-ist. Ca proiect politic, comuniştii propuneau intrarea Moldovei în aşa-zisa comunitate Rusia-Belarus, care pe atunci părea ceva „măreţ”. Din fericire, nu s-au ţinut de cuvânt. E drept că restanţele la salarii şi pensii au fost lichidate, întreruperile de energie electrică au încetat etc. Economiştii basarabeni spun că îmbunătăţirea climatului economic se datorează reformelor antamate de fostele guvernări, comuniştii doar au profitat de trecerea momentului cel greu…

► De câţiva ani încoace, preşedintele Voronin se declară ataşat valorilor europene, susţinând că Republica Moldova este pregătită să se alăture Uniunii Europene. Cât de realistă este această posibilitate?
Comuniştilor le-ar plăcea un fel de integrare care să nu le clintească poziţia lor dominantă, o integrare în sensul să le vină bani din Occident. Însă adevărata „europenizare” a Basarabiei îi va arunca în tomberoanele istoriei. În 2005, cu o lună înaintea alegerilor parlamentare, s-a semnat un aşa-zis Plan de Acţiune Moldova-UE, cu scop electoral, desigur. În ultimii ani s-au adus în plan legislativ câteva ameliorări, dar noile legi, cum este Codul Audiovizualului, nu funcţionează. Acolo sunt nişte norme europene, dar nu se aplică.

► Ce cred cetăţenii Republicii Moldova despre identitatea lor? Există o aprinsă dispută moldovenism-românism. Este pregătită societatea dumneavoastră să îmbrăţişeze o nouă identitate, cea europeană?
A fi român în Basarabia nu este o distincţie etnică în raport cu cei care-şi spun moldoveni. Este o distincţie politică şi o calificare culturală. Cei care-şi spun români sunt mai degrabă intelectuali, tineri mai pregătiţi, mai cultivaţi şi care optează politic pentru reunificarea cu România. Cei care-şi spun moldoveni sunt o masă de cetăţeni, care nu ar fi neapărat împotriva României. A mai rămas însă un fel de conservatorism de tip regional, care îi marchează. Noutatea sau „schizofrenia” momentului constă în faptul că această restanţă în ce priveşte conştiinţa naţională a basarabenilor trebuie armonizată cu identitatea europeană, postnaţională.

România, pe model german

► Credeţi că este posibilă o reunificare a Basarabiei cu România? Ce cred oamenii de aici despre această posibilitate?
Moldova nu este un stat liber, pentru că se află sub şantaj rusesc. Nu avem o independenţă reală, există o independenţă formală doar. A fi independent în Moldova înseamnă să ai libertatea să optezi pentru un proiect comun cu România. Acest proiect comun trebuie regândit, formulat în datele anului 2007, nu copiat după istoricul 1918. Iată o adevărată provocare pentru oamenii noştri politici, de o parte şi de alta a Prutului, o temă de dezbatere incomparabil mai demnă decât meschinele reglări de conturi la care asistăm astăzi. România are nevoie să se descentralizeze, să-şi dezvolte regiunile. Pe model german, să zicem. Asta ar fi foarte interesant: o Românie ca structură federală ar putea să convină mult mai mult moldovenilor. Pentru că la noi mai există o anumită teamă: să nu vină regăţenii şi să ne ia posturile. Să fim noi stăpâni aici! Dar în acelaşi timp nu poţi fi stăpân în Moldova dacă nu mergi împreună cu România, altfel te înghit ruşii!…

Modelul cipriot

O soluţie pe care Vitalie Ciobanu o propune Moldovei, ca să aibă şanse reale de a se integra în UE, este importarea „modelului cipriot”, adică îndepărtarea de Transnistria, dar fără a-i recunoaşte independenţa, pentru a nu legitima regimul criminal de acolo. „Situaţiile nu sunt ca pe insulă, însă Bruxellesul ar trebui să ofere un orizont de integrare europeană, fără să se mai cramponeze de Transnistria.” Întrebat dacă ţara sa s-ar putea lipsi din punct de vedere economic de spaţiul în care este concentrată cea mai mare parte a industriei, Ciobanu crede că „practic, Moldova este decuplată de Transnistria. Actuala putere şi-ar dori să integreze Transnistria, pentru că i-ar aduce potenţial economic. Plus că i-ar livra voturile rusofonilor de acolo”. Astfel, scriitorul este de părere că, în chestiunea Transnistriei, moldovenii ar trebui să spună aşa: „Domnilor occidentali, aici este un conflict care ne depăşeşte. Aici este vorba de Rusia, nu de mica Serbie, pe care o puteţi rezolva uşor. E marea Rusie, care deţine arme nucleare şi care dictează politica la nivel global. Nu ne transformaţi pe noi în eternul ostatic al relaţiilor dintre voi, daţi-ne şansa noastră, mică, dar reală”.
Sursa: http://www.jurnalul.ro/articole/97513/moldova-sub-santaj-rusesc

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ