Numele româneşti sunt iarăşi rusificate.

0
27

De mai bine de o lună, la Bucureşti se discută despre un nou proiect de lege privind acordarea cetăţeniei române etnicilor români din R. Moldova. S-au vehiculat chiar şi variante precum că basarabenii vor putea obţine cetăţenie printr-o lege mult simplificată, doar cu adeverinţele de naştere ale părinţilor sau buneilor. Şi, pentru că toţi ochii şi toate urechile basarabenilor sunt îndreptate spre Bucureşti, funcţionarii de la Chişinău au trecut la acţiuni concrete de altă natură, astfel încât cei care doresc cetăţenia română să fie hărţuiţi pe drumuri până le va trece pofta de Patria-mamă.

Simion Bondarenco este un basarabean care deţine cetăţenia română din 1995. De atunci, deţine şi paşaport românesc. În 2000 şi-a prelungit o dată paşaportul, iar acum îşi pregăteşte toate actele pentru a-l mai prelungi o dată. Dar acum se confruntă cu o situaţie de care n-a mai văzut pe parcursul anilor de independenţă a republicii: în trei birouri diferite ale Arhivei de Stat i s-a eliberat câte un act în care numele tatălui său figurează diferit – Petru, Petr şi Piotr. Simion spune că tatăl lui era născut în 1905 şi că, în duplicatul certificatului de deces, eliberat la 1 iunie 2006 de Direcţia generală stare civilă, el figurează ca Petru. Într-un alt document, eliberat la 16.05.2006 de biroul Arhivei de Stat de pe str. Gh. Asachi 67-B, Petru s-a transformat în Petr (cu indicaţia „conform cu originalul în limba rusă”). Iar în cel de-al treilea act, „Extras de pe actul de căsătorie”, eliberat la 22 februarie a.c. de Oficiul stării civile de la Ciocana, figurează ca Piotr. În plus, în acest din urmă document, rubrica „născut ziua, luna, anul…” a fost completată cu „în vârstă de 45 de ani”. Simion Bondarenco spune că funcţionarii publici îşi bat joc de oameni. „Cum poţi să indici: născut „în vârstă de 45 de ani”? Sau, dacă tata a murit în 1972 şi atunci îl chema Petru, cum poate să-l cheme în 2006 Petr?”, se întreabă omul.

El a aflat că funcţionarii din subordinea lui Molojen au o directivă specială, cu scop de rusificare a numelor, astfel încât oamenii să nu-şi poată face cetăţenie românească. Or, povesteşte Bondarenco, se ştie că funcţionarii români întorc dosarul chiar şi atunci când o virgulă nu-i pusă la locul ei, dar ce să mai spui în cazul a ditamai trei acte în care acelaşi nume figurează diferit. „Guvernanţii moldoveni nu vor să facă nimic pentru viaţa noastră, dar nici oamenilor nu le permit să plece”, a adăugat Bondarenco.

Albina Dumbrăveanu, de la Centrul Naţional de Terminologie, ne-a confirmat că funcţionarii moldoveni au primit o directivă prin care li se cere să nu mai „românizeze” numele, aşa cum s-a făcut de la 1990 încoace, şi să fie lăsate cele din perioada sovietică. Expertul ne-a relatat că, pe lângă CNT, există o comisie abilitată, care, în astfel de cazuri, eliberează un certificat de identificare, valabil în România. „Nu ştiu când vom scăpa de această nevoie şi dacă vom scăpa vreodată”, a conchis Albina Dumbrăveanu.

Valentina Basiul, TIMPUL

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ