Nuntă în Basarabia 2. Întoarcerea mankurților

13
15

În acest weekend am fost la o nuntă în Basarabia. Nu este prima mea experiență de acest gen în zonă, deci nu se poate spune că am făcut-o în necunoștință de cauză. Mi-am asumat de bună voie și nesilit decât de respectul față de familia socrului mare, un om la care țin ca la un frate mai mare, să particip, deși îmi displace profund să asist la toată maimuțăreală la care sunt supuși cei pentru care aceasta ar trebui să fie o seară memorabilă, în numele unei tradiții sufocate de kitsch. Mi-am propus să îmi păstrez calmul și să mă pierd în gloată. Parțial, am reușit. Din păcate, doar până la un punct…

Liniștea
Am trecut cu succes de prima încercare și am suportat cele aproape două ore de stat în picioare, la distanță de mesele cu bucate, până când și-au făcut intrarea, potrivit ceremonialului, toți nuntașii, prezentați individual, ca și jucătorii din NBA la meciurile de baschet. Recunosc, între timp am devalizat singura masă la care aveam acces, consumând circa 750 de grame de fursecuri și aproximativ 2 litri de ceai. M-am abținut să nu râd în hohote de toate momentele penibile generate de o animatoare care traversa distanța dintre patetism și isterie cu ușurința cu care Messi ar trece prin apărarea celor de la FC Locadin Țețchea.

I-am compătimit sincer pe mirii obligață să treacă prin tot felul de probe stupide, inventate de imaginația bolnavă a unor indivizi care își închipuie că tinerii trebuie să fie măscăricii acestei nopți. Mi-am ținut în lesă sarcasmul cu care, în mod natural, aș fi taxat bustul de gips al lui Marilyn Monroe de lângă masă sau toaletele nuntașilor.

Și, totuși, am clacat…

Semnele…
Primul puseu de furie greu controlabilă l-am avut atunci când fratele miresei, român din talpă, a ținut să își grohăie, pardon, să își rostească discursul în limba rusă, deși, fără excepție, nuntașii erau vorbitori de română. După primele guițături, din nou, scuze, am vrut să spun cuvinte, am simțit cum șpițul singurilor mei pantofi de lac se îndreaptă spre tăblia inferioară a mesei, făcând să tresare maldărul de farfurii cu salate stivuite pe masă. A fost nevoie de explicațiile comesenilor autohtoni: Băiatul lucrează la Maskva…! și de eforturi de memorie, trecând prin exemplul Răducioiu, ca acest prim  șut să nu fie urmat de altele.

Notă explicativă
Înainte însă de a trece la intriga, la punctul G, la corolarul acestei seri țin să fac câteva precizări. Nu sunt un tip absurd și nu îmi închipui că mergând la nuntă voi dansa numai pe balade rock și valsuri, sau că îmi voi mișca fizicul numai pe ritmuri de twist. Sunt gata oricând să mă fac de râs cu caltățile mele amotrice pe muzică populară și, recunosc, să îmi îngrop total autorespectul, pe una, rețineți, doar una bucată manea. Și asta doar pentru a astupa gura celor care ar putea interpreta imobilitatea mea ca un semn de fițe sau dispreț pentru gloată…

Furtuna
Revenind la nuntă, am asistat la o incursiune prin istoria muzicii ușoare sovietice din intervalul cuprins între moartea lui Stalin și epoca de mijloc a Perestroikăi sau Glasnosti-ului. Fără excepție, doar muzică ușoară rusească, deși, mă văd nevoit să repet, toți, dar toți nuntașii erau vorbitori de limba română. Culmea ironiei, în interpretarea unei formații care se numea… „Vatra”, deși, având în vedere repertoriul, se putea numi foarte bine „Cocina”, ca să rămânem cu onomastica în zona anexelor din gospodărie. Așa că, în jurul orei 1, când m-am ridicat de la masă cu direcția scenă, decis să le smulg toate cablurile instalației de sonorizare, doar privile rugătoare ale cunoscuților care îmi citeau gândurile au reușit să mă mai tempereze. Prin urmare, am mers la solist și l-am anunțat, cu toată diplomația de care eram capabil la finalul acelei torturi, că, dacă va mai cânta un singur vers în rusă, un singur acord compus la est de Nistru, le voi face guler din instrumente. Posibil că eram foarte încrâncenat, din moment ce abia am coborât de pe scenă au răsunat notele de la celebrul ”Hai, vino iar în gara noastră mică!”. Pe care, deși detest piesa, le-am primit atunci cu aceeași bucurie cu care mai an salutam primele riff-uri din „ Rock and roll train” la urcarea celor de la AC DC pe scenă.

Epilogul
La final, către ora 4 dimineața, m-am retras către bază în ritmul marșului „C-așa-i românul!”, nu înainte de a primi mulțumirile familiei pentru participare. Deși, ma gandesc ca mai curand pentru ca nu le-am distrus complet nunta… Am chemat un taxi de la 1422, singura firmă de taxi despre care știu că dispecera te abordează în limba română, și am așteptat câteva minute mașina, răcorindu-mi năduful naționalist cu câteva fumuri de țigară. Apare mașina, deschid portiera, spun „Bună dimineața! La Buiucani”, la care șoferul, Vasile Ceban, cum scrie pe ecuson, se întoarce amabil către mine și mă întreabă: „A gdie v Buiucane?”

Autor: Valentin Buda

13 COMENTARII

  1. Este mare belea cu limba si muzica rusa in randul romanilor din Basarabia ! Cand sunt adunati mai multi, vorbesc romaneste si instantaneu o dau pe rusa si deschid un aparat de radio cu muzica rusa. Asa au facut niste adolescenti pe o plaja din Romania. Am cunoscut pe cineva din Cantemir care stia la perfectie limba romana si care asculta muzica in limba rusa. Mentalitatea oamenilor este cel mai dificil lucru.

  2. Vam spus eu totul de de la televiziune și radiou; Ce să zic, privitor la mesajul transmis nu-i de mirare dar e adevărat, avem de învățat. Vreau doar să spun una în satele din sudul Moldovei, Cahul, Giurgiulești, se dansează la nunți tradițional ROMÂNEȘTE, și se joacă cîteo sîrbă pînă țise rup papucii, credețimă…ce-i cu inima română nu știu în alt mod să joace….Recunosc că mai sunt și regiuni rusificate cîte puțin….dar nu sunt așa de mult ca în Nordul Moldovei.

  3. Cam asta e inca un motiv de ce numi place sa merg la nunti. Maimutareala totala, sunt unele traditii care nici mirii nu le stiu rostul, lucru constat odata cand am intrebat „carei faza cu furatu miresei” si am primit raspuns „asai traditia”. Mai apoi documentandu-ma am aflat ca la origine e o vorba din popor:”daca la nunta nu-ti fura nimeni mireasa o sa ti-o fure altii toata viata”.

  4. România este o țară iar Moldova altă țară. De ce nu discutați despre tradițiile maghiare în România și limba care o vorbesc în Transilvania, Banat și alte regiuni din țara voastră măgarilor.
    Eu îmi iubesc țara și vă rog s-o lăsați în pace.

    • 1. Adevarat: in momentul de fata, Roamania si Republica Moldova sunt doua tari distincte. Insa cea de-a doua, RM, este o tara incropita dintr-un ciob rupt brutal de Uniunea Sovietica de la prima tara, Romania. Si nici macar acel ciob nu a fost lasat intreg, asa cum a fost el rupt, ci a fost faramitat in 3 bucati. Doar una dintre acestea a ajuns sa fie „tara” RM din ziua de azi, celelalte (Basarabia de sud, Herta si Bucovina de nord) au fost „lipite” la Ucraina si acolo au ramas! Deci, despre ce „tara” vorbim? Pe principiul asta, daca mai intra odata rusii/ucrainienii in actuala RM si o mai rup in doua, sa zicem, dupa mintea ta, ar fi normal sa se creeze inca o „tara” din faramita rezultata! Vai-vai…

      2. Traditiile maghiarilor din Romania exista! La fel si limba maghiarilor ce traiesc in Romania. Nimeni nu le ia aceste lucruri, ba dimpotriva: minoritatea maghiara (impreuna cu toate celelalte) au printre cele mai multe drepturi din punct de vedere legislativ dintre toate tarile europene! Ce vrei sa discute romanii despre maghiarii/sarbi/tigani/evrei/bulgari/turci etc? Astia toti sunt multumiti ca au primit cam tot ce au cerut, mai putin autonomie teritoriala! Insa ei sunt o minoritate! Cateva procente amarate! Daca mergeai mai des la scoala, ai fi stiut si cat dintre locuitorii Transilvaniei si ai Banatului sunt romani si cati sunt de alta etnie!
      Si ma vad nevoit sa iti repet: frumos stii sa iti alegi cuvintele! Este doar meritul tau sau au contribuit si parintii tai la “educatia” ta?

      3. Este foarte bine ca iti iubesti tara. Este aceeasi tara pe care o iubesc si eu: Romania, de la Nistru pan’ la Tisa! 🙂

      Hai sa traiesti si sa dea bunul Dumnezeu sa te destupi la minte! Mai pune mana pe carte si citeste inainte de a „deschide gura” pe forumuri, spunand numai aberatii!

  5. Ce s-a schimbat în România din vremea lui Alecsandrii.Acum nu ela modă de volosit cuvinte franceze ci cuvinte englezești, dicutați despre asta.

    • Limba romana, ca orice alta limba, este intr-o continua adaptarea la nou, la noile realitati. Influente apar nu numai din limba franceza sau engleza. Acest lucru tine de gradul de progres al societatilor care exercita influenta care, prin cultura sau tehnologie, ajung sa isi lase amprenta in alte limbi. Nu e vorba de moda. Iar limba romana este o limba foarte bogata in cuvinte si expresii, continand multe sinonime. Asta este inca o dovada a vechimii limbii noastre pe acest pamant. Daca nu ar fi evoluat de la momentul formarii ei, ar fi ramas la stadiul de cateva cuvinte de baza, acestea, inevitabil, transformandu-s in arhaisme odata cu trecerea timpului. Limba romana vorbita in actuala RM este una care contien multi termeni arhaici, tocmai datorita ruperii ei de la matca romanitatii si (ne)dezvoltarea acesteia in mod armonios. Necesitatea de adaptare la nou a fost facuta, din lipsa de altceva, prin imprumuturi din slavona, desi in limba romana existau variante ce ar fi putu fi folosite. Insa, cu limba rusa impusa obligatoriu in mod brutal, oare cum ar fi putu limba romana vorbita aici sa-si pastreze intacta dulceata sa specifica?

  6. Apropo la educația mea și cunoștințele pe care le am este mai mare decît îngînfarea dumneavoastră, iar ceea ce privește Republica Moldova ar trebui s-o lăsți în pace să se dezvolte singură, fără a face din EA o femee depravată cînd cu ruși, cînd cu turci, cînd cu americanii și cu tot neamul lor.
    Eu vreu să trăiesc în țara mea în pace, într-un popor care se gîdește ta țară, dar nu la cum mai bine s-o vîndă ca să iasă bani mai mulți.
    Și în cele din urmă în familia mea s-a vorbit în romînește, siugur că nu atît de perfectă, dar decît să te scremi ( cum fac politicieni la ziua de azi) și să nu știi despre ce vorbeși, mai bine așa mai cu unele lacune dar pe înțelesul tuturor.
    Și încă una înainte să disprețuești pe cineva și să vă socotiți cel mai înțelep ar fi bine să citiți (s-au poate sărecitici) ceea ce a spus socrate Socrate, v-ar prinde bine(poate).
    Cu respect Iașa.

  7. @Iașa
    Din păcate, ești un exemplu viu al propagandei anti-românești aplicate unor oameni cărora li s-a îngrădit accesul la educație. Este foarte posibil ca ceea ce spui tu să fie foarte real, cum că îți iubești „țara” și foarte bine faci, că doar nu ar trebui să o urăști! Însă de aici și până la a te închide în minuscula ta bulă de realitate, este drum lung! Nu poți nega niște realități evidente și este de necrezut că refuzi să accepți în continuare că adevărul este…altul decât otrava ce v-a fost turnată în urechi și în minte atâta amar de vreme! Pari tânăr și cred mai ai șanse să scapi de blestemul ăsta, al neputinței de a vedea lumina în miezul zilei. 🙁
    Numai bine!

LĂSAȚI UN MESAJ