O consecinta a largirii Uniunii Europene: Moldova, impinsa din nou spre Est

0
42

Guy-Pierre Chomette
Le Monde diplomatique

De la 1 iulie 2001, moldovenii si romanii trebuie sa aiba pasaport pentru a trece frontiera ce separa cele doua tari ale lor, totusi strans legate intre ele. Aceasta prima actiune de intarire a viitoarei frontiere estice a Uniunii Europene largite impinge Moldova spre Est, in timp ce sute de mii de cetateni ai sai lucreaza ilegal in Vest, pentru a scapa de o criza economica interminabila.

Intre 1945 si 1990, aproape nimeni nu a traversat podul de la Sculeni, de pe Prut, frontiera naturala care separa Romania de Moldova (fosta Basarabie romaneasca). Romania si URSS, careia i-a apartinut Moldova dupa 1945, facusera din Prut o granita ermetica. Dar primele alegeri libere din RSS Moldoveneasca, in aprilie 1990, au dat lumina verde sustinatorilor unificarii Moldovei cu Romania, altfel spus revenirii la situatia de dinainte de razboi. Cateva saptamani mai tarziu, zeci de mii de moldoveni si romani s-au indreptat spre Sculeni. Sub aceasta presiune, Chisinaul si Bucurestiul au deschis granita. S-au petrecut atunci scene demne de cele traite la Berlin in noiembrie 1989. Printr-un gest de mare incarcatura simbolica, oamenii au aruncat flori in apele Prutului. Pentru milioane de moldoveni si romani, unificarea era in curs de realizare.

Dar numai dupa 11 ani, florile s-au ofilit… Cum s-a ajuns aici? In decembrie 1991, Mircea Snegur, campionul independentei, a fost ales presedinte al Republicii Moldova. Victoria sa a dat o puternica lovitura partizanilor unificarii. Mai multi factori explica dezinteresul precoce al moldovenilor fata de acest proiect.

Securizarea frontierei romanesti
In primul rand, perioadele romanesti ale Basarabiei (1918-1940, apoi 1941-1944) n-au lasat moldovenilor doar amintiri placute. Centralismul Bucurestiului, comportamentul brutal al functionarilor romani trimisi in zona… La inceputul anilor 90, moldovenii s-au temut sa nu fie din nou marginalizati intr-o mare Romanie. Apoi, situatia politica si economica a Romaniei in anii 1990-1992 nu avea nimic care sa-i atraga pe moldoveni, pe atunci mai instariti decat fratii lor romani. In sfarsit, perspectiva unificarii a crispat minoritatile etnice din Moldova. Gagauzii, turcofoni crestini din sudul tarii (3,5 la suta din 4,5 milioane de moldoveni), si-au proclamat independenta in august 1990, urmati de Transnistria, ingusta fasie de teritoriu moldovenesc, prinsa intre Nistru si Ucraina si unde populatia (600 000 de locuitori) este rusofona in proportie de 60 la suta. Gagauzia si Transnistria au amenintat cu secesiunea in cazul reunificarii Moldovei cu Romania. Pe scurt, cand s-a pus problema alegerii, moldovenii au preferat independenta in locul unificarii, chiar daca lasau pentru mai tarziu momentul reintregirii familiilor. Acest moment pare acum mai indepartat ca niciodata, deoarece deceniul care a urmat a schimbat datele problemei.

Din punct de vedere economic, Romania se afla deja pe orbita UE. Desigur, tara este departe de a-si fi regasit nivelul de dezvoltare de acum zece ani: in 2000, PIB-ul sau a reprezentat doar 82 la suta din cel inregistrat in 1989. Dar Bucurestiul a beneficiat de un important ajutor in ce priveste dezvoltarea: din 1991 si pana in 2000, a primit de la Bruxelles peste 1,2 miliarde de euro (52 de euro pe locuitor). Investitiile directe s-au cifrat, incepand din ianuarie 1990, la suma de 8 miliarde de euro (348 de euro pe locuitor). Nu acelasi lucru s-a intamplat cu Republica Moldova. In 2000, PIB-ul sau a reprezentat 62 la suta din cel al anului 1995. Intre 1991 si 2000, ajutorul UE pentru Chisinau s-a ridicat la doar 95 de milioane de euro (21 de euro pe locuitor), investitiile directe fiind de 550 milioane de euro (122 de euro pe locuitor). In 1995, produsul intern brut era de 1 568 dol/loc in Romania si de 470 dol/loc in Moldova. In 2000, PIB-ul s-a mentinut la 1 540 dol/loc in Romania, dar a scazut la 296 dol/loc in Moldova. Nivelul de trai s-a deteriorat deci mai putin drastic in Romania decat in Moldova. Aceasta din urma s-a trezit in mijlocul valtorii, fara vreo ancorare in Vest si afectata de disparitia structurilor economice ale fostei URSS. Tara s-a naruit, iar viata cotidiana a moldovenilor a devenit foarte grea: chiar la Chisinau, apa, curentul electric si incalzirea nu sunt livrate zilnic.

Din punct de vedere psihologic, se creeaza, in consecinta, o bresa: moldovenii ajung sa se simta complexati fata de romani, pe care, de altfel, ii acuza ca se comporta fata de ei cu condescendenta. Din punct de vedere geopolitic, Romania s-a orientat spre Vest: spre Uniunea Europeana, dar si spre NATO. In schimb, Moldova se indreapta spre Est, mai ales dupa revenirea, in urma alegerilor din februarie 2000, a comunistilor la putere. Aceasta orientare ilustreaza profunda dezamagire a unei populatii care, acum zece ani, traia mai bine. Moldovenii au votat pentru un partid care promite in mod deschis revenirea la sanul Moscovei. Liderul sau, rusofilul Vladimir Voronin, ales presedinte in aprilie 2001, si-a bazat campania electorala pe propunerea ca Moldova sa se alature Uniunii Rusia-Belarus.
Pentru moldoveni, cea mai dura consecinta a apropierii Romaniei de Uniunea Europeana consta in faptul ca, de la 1 iulie 2001, trebuie sa aiba pasaport pentru a trece frontiera romana, dupa ce, timp de zece ani, le-a fost suficient buletinul de identitate. Vinovatul? Toata lumea raspunde intr-un glas: cei de la Bruxelles. Pentru a continua negocierile de aderare, Comisia Europeana le-a cerut romanilor sa impuna un pasaport vecinilor si fratilor lor de sange moldoveni. Ratiunea invocata: securizarea frontierei, cu scopul de a o face mai putin permeabila imigratiei clandestine venite din Asia. Ca masura de retorsiune, Moldova a adoptat o decizie similara.

Intreaga economie transfrontaliera a fost afectata. In ultimii ani, multi tarani moldoveni traversau zilnic frontiera pentru a-si vinde produsele in Romania, unde puterea de cumparare este de patru ori mai mare. Dar intrucat pasaportul costa 32 de euro, intr-o tara in care salariul mediu lunar este de 40 de euro, nimeni nu se indoieste ca micul comert va fi lovit din plin.

O lovitura de cutit in spate
Romania a promis ca va da un milion de dolari Moldovei pentru subventionarea pretului pasapoartelor, iar Uniunea Europeana s-a angajat cu aceeasi suma. Cu toate acestea, multi moldoveni au sentimentul ca au primit o lovitura de cutit in spate. Unii se considera de doua ori respinsi: intai de Uniunea Europeana, si acum de Romania… Ceea ce nu-i impiedica sa continue a pleca in numar mare in vestul continentului. Se apreciaza ca 600 000 de moldoveni lucreaza deja clandestin in statele UE, unde au sosit insa pe cai adesea perfect legale.

Data fiind inasprirea conditiilor de trecere a viitoarei frontiere a Uniunii Europene, imigrarea masiva a moldovenilor in UE va fi ultimul agatus care va permite tarii lor sa ramana legata de vestul continentului? Nimic nu este mai putin sigur. Chisinaul se opune in mod oficial dublei cetatenii, dar moldovenii de limba romana pot sa obtina usor cetatenia romana, deci si un pasaport al acestei tari. In ultimii ani, mii de oameni s-au deplasat la Bucuresti pentru a face demersurile necesare. Se vorbeste de 500 000 de persoane, numarul fiind in crestere. Ceea ce nu trebuie sa surprinda: dupa luni de ezitare, UE a ridicat in sfarsit obligativitatea vizelor pentru romanii care doresc sa calatoreasca in spatiul Schengen. Si astfel, blocati in coltul lor de Europa de ineluctabila largire a Uniunii, moldovenii par sa fi gasit brusc o portita de iesire.
Adaptare de Anca Voican
Revista Lumea

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ