RSS Feed

Oraşul Şoldăneşti (Şoldăneşti)

0

octombrie 2, 2010 by Actiunea 2012 Alba

soldanesti primarie

Primaria

Oraşul Şoldăneşti, aşezat în valea râului Ciorna, este situat în partea de nord a R. Moldova, pe partea vestică a Podişului râului Nistru, fiind brăzdat de o serie de dealuri cu direcţie N-V-S-E preponderent după cursul râuleţului Ciorna, care adună o sumă de pâraie ce seacă de cele mai multe ori în cursul verii. Oraşul se învecinează cu satele Şestaci, Şipca, Mihuleni, Parcani, Piscăreşti şi Olişcani.Se spune că localitatea îşi trage denumirea de la un tânăr boier cu numele Şoldan, care în mai multe lupte cu duşmanii ţării s-ar fi manifestat în chip deosebit, de vreme ce a meritat o răsplată domnească – moşiile mai multor sate, unul dintre care se va numi apoi Şoldăneşti. Cea mai veche amintire a unui sat Şoldăneşti de dincolo de Prut o găsim într-un document din 22 septembrie 1411, prin care Alexandru Voievod dăruieşte lui Petru Şoldan şi fratelui său Miclăuş sălaşele tătăreşti de la Tamârtaşăuţi pe Şomuz, după care numele de odinioară al satului se schimbă după numele proprietarului: Şoldăneşti. Mai târziu, când pe moşia Şoldăneşti se va înfiinţa târgul cu acelaşi nume, el va fi numit Fălticeni.
În alt document din 30 martie 1500 se spune că Ştefan Vodă întăreşte mănăstirii Probata 5 sălaşe de tătari de la Tamârtaşăuţi pe Şomuz, “…ce-au fost luat bunicul nostru Alexandru acele odăi cu voia lui Şoldan Petru…”

soldanesti

Poza cu drona

Pe parcursul secolelor XV – XVII găsim un şir de nobili pe nume Şoldan cărora, în repetate rânduri, le-au fost încredinţate cele mai de răspundere dregătorii în ţară.
Un descălecător din acest neam – Pătraşco Şoldan, fiul lui Nădăbaico, e consemnat, către 1610, în înalta dregătorie de mare logofăt al Ţării Moldovei, precedând scaunelor de ureadnic de Botoşani şi mare vornic al Ţării-de-Sus. Marele logofăt Pătraşco Şoldan, îmbrăţişând cea mai înaltă dregătorie a statului moldovenesc feudal, a îndeplinit şi anumite servicii diplomatice, încredinţat la 1616 de către Domnitorul Ştefan Tomşa cu o misiune în Transilvania.
Dimitrie Cantemir ne informează că neamurile boiereşti pe care istoria moldovenească le pomeneşte de la început s-au păstrat toate şi astăzi şi lucru de mirare, nici unul dintre neamurile vechi moldoveneşti nu a pierit de tot în atât de multele războaie şi în atât de multele prădăciuni “…şi arată numele acestor boieri: … Abazeştii, … Bouleştii, … Mileştii, … Şoldăneştii, … Sturzeştii ş.a.” Astfel întărim convingerea noastră că localitatea Şoldăneşti are la temelia sa o origine antroponimică – numele boieresc Şoldan.
Activitatea umană în perimetrul Şoldăneşti, conform materialelor arheologice, s-a început chiar din epoca pietrei, şi este bine documentată în toate perioadele istorice ce-au urmat mai apoi.
Recensământul din 1817 a stabilit la Şoldăneşti existenţa a 52 gospodării ţărăneşti, o moară pe apa Ciornei, pământ arabil, păşuni şi fâneţe din belşug, puţine păduri. Ocupaţia principală a locuitorilor din satul Şoldăneşti era agricultura, pe câmpuri creştea grâu, secară, mei şi porumb.
Din cele mai vechi timpuri populaţia rurală se mai ocupa şi de confecţionarea diferitelor articole meşteşugăreşti. Aproape în fiecare familie se prelucra lâna, cânepa, inul din care se pregăteau covoare, ţesături pentru aşternut şi îmbrăcăminte, cu alte cuvinte „industria textilă” – care avea caracter casnic. Din „industria” sătească mai distingem la Şoldăneşti şi o moară de apă, mărturie ce ne vorbeşte despre caracterul local al măcinării făinii.
Investigaţiile şi săpăturile arheologice efectuate în Şoldăneşti în anii 1951-1956 de Gh. Fiodorov, V. Marchevici şi A. Meliucova, au dus la descoperirea de către aceştia a 13 monumente arheologice (Şoldăneşti VI „La Budăi”, Şoldăneşti IX „La Şteap”, Şoldăneşti X „La Valea Crucii”, Şoldăneşti XI „La Hârtop”, Şoldăneşti V „La Regie”, Şoldăneşti IV „La Coada Râpii”, Şoldăneşti II „La Rădi” , Şoldăneşti I „La Perişori”, Şoldăneşti XII „La Stâncă”, Şoldăneşti VII „La Alexinţi”), dintre care 8 conţin câte un orizont cultural, 1 monument conţine două orizonturi culturale şi 3 monumente conţin câte 3 orizonturi culturale. Printre aceste monumente a fost descoperită o necropolă plană care întâmplător a ieşit la lumină în timpul construcţiei fabricii de fermentare a tutunului aceste săpături fiind unicele până în prezent.
De asemenea, trebuie de amintit şi de „Stejarul secular al lui Ştefan cel Mare”, care se află în apropiere de Cobâlnea – are o vârstă de peste 600 ani, diametrul de 213 cm, fiind luat sub protecţia statului.

monument ridicat în memoria locuitorilor raionului Şoldăneşti deportaţi în Siberia de regimul comunist sovietic de ocupaţie.

monument ridicat în memoria locuitorilor raionului Şoldăneşti deportaţi în Siberia de regimul comunist sovietic de ocupaţie.

Autor: Sergiu Ardeleanu , editat de Apostol Dragos
Sursa: Natura.md
Foto: Appropriateprojects.com


0 comments »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+