RSS Feed

Pactul pentru decomunizarea României

1

noiembrie 19, 2008 by Românism

Apel pentru semnarea Pactului pentru Decomunizarea Romaniei intre societatea civila, partidele politice si Presedintele Romaniei

Domnului Traian Basescu – Presedintele Romaniei,

Domnilor Calin Popescu Tariceanu – Presedintele PNL – Prim-Ministru, Emil Boc – Presedintele PD-L, Mircea Geoana – Presedintele PSD, Marko Bela – Presedintele UDMR, Gheorghe Ionicescu – Presedintele Partidului Verde (membru al Verzilor Europeni).

Facem apel la Presedintele Romaniei si la liderii partidelor politice care participa la alegerile parlamentare si care se declara antitotalitare si prodemocratice, sa semneze Pactul pentru decomunizarea Romaniei, semnat pana in prezent de doua partide politice (vezi ultima pagina a pactului).

In 18 Decembrie 2006, regimul comunist din Romania a fost condamnat ca ilegitim si criminal de catre seful statului in fata camerelor reunite ale Parlamentului, in baza Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (CPADCR), document de stat edificator si incontestabil, sintetic si analitic (care insumeaza 880 de pagini), elaborat de peste 40 de autori, majoritatea experti in domeniile abordate. Actul condamnarii comunismului este inceputul renasterii morale a Romaniei, cel mai important act din istoria postcomunista a tarii noastre alaturi de aderarea la NATO si integrarea in UE, un exemplu pentru condamnarea internationala a regimurilor comuniste.

In martie 2007 am adresat oficial presedintilor celor doua camere ale Parlamentului Romaniei un Apel pentru adoptarea legilor decomunizarii recomandate de Concluziile Raportului final pentru condamnarea crimelor si faradelegilor comunismului, apel semnat de peste 750 de personalitati, peste un milion de sindicalisti si sase ONG-uri civice. Pana in prezent, Parlamentul nu a adoptat nici una dintre legile decomunizarii, sfidand cu nerusinare suferintele celor care au indurat un regim comunist extrem de dur si ignorand faptul ca tara noastra a fost singura din Europa unde s-au inregistrat victime la caderea comunismului; nu au fost doar cateva victime, ci a fost un masacru incredibil care nu a fost judecat pana in prezent: peste 1200 de morti si peste 4800 de raniti.

Reforma morala a Romaniei nu este posibila fara decomunizare. Condamnarea crimelor si faradelegilor regimului comunist va fi deplina doar atunci cand recomandarile Raportului final vor deveni o realitate de care tara noastra are atat de multa nevoie.

Viitorul Parlament are datoria sa faca posibila aceasta realitate prin adoptarea legilor decomunizarii si prin asumarea urmatoarelor documente: Actul condamnarii de catre seful statului a regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal, in 18 Decembrie 2006, in baza Raportului Final al CPADCR si Declaratia de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul.

Totodata, Presedintele Romaniei si viitorul Parlament au datoria morala si dreptul legitim sa condamne Pactul Ribentropp-Molotov si consecintele lui ca ilegitime si criminale.

Avem increderea ca Romania de maine nu poate fi cladita pe crimele si faradelegile comunismului.

18 noiembrie 2008

Pactul pentru Decomunizarea Romaniei intre societatea civila, partidele politice si Presedintele Romaniei

I ). Avand in vedere ca:

– la 23 august 1939 a fost semnat Pactul dintre Hitler si Stalin (Pactul Ribentropp-Molotov de la Moscova) care prevedea intr-un protocol secret interesele sovietice de a anexa tarile baltice, estul Poloniei si teritoriul romanesc Basarabia;

– in iunie 1940, prin ultimatumul Guvernului sovietic care a amenintat cu invazia armata imediata, Romania a fost fortata sa cedeze nu numai Basarabia, dar si nordul Bucovinei si tinutul Hertei, ultimele doua neapartinand niciodata Rusiei;

– cedarea acestor teritorii a fost “oficializata” de Tratatul de pace de la Paris din 1947 ca urmare a tradarii intereselor nationale de catre puterea comunista impusa in Romania de armata de ocupatie sovietica;

– teritoriile romanesti ocupate de Uniunea Sovietica au o suprafata de 44.000 km2, fiind locuite in momentul cedarii de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici romani; dupa cedare, acestia au fost supusi deznationalizarii fortate, persecutiilor etnice, deportarii (inclusiv in lagare de munca in Siberia), asasinatelor in masa, precum si a altor forme de exterminare; teritoriile romanesti au fost masiv colonizate cu populatii alogene;

– insula Serpilor, teritoriu romanesc din Marea Neagra, a fost anexata printr-un alt abuz, in anul 1948, de Uniunea Sovietica.

1. Presedintele si Parlamentul Romaniei au datoria morala si dreptul legitim sa condamne Pactul Ribentropp-Molotov si consecintele lui ca ilegitime si criminale.

Presedintele si Parlamentul Romaniei vor actiona pentru:

a). condamnarea, de catre forurile competente internationale, a Pactului Ribentropp-Molotov si a consecintelor lui ca ilegitime si criminale.

b). reunificarea legitima – in cadrul Uniunii Europene si cu acordul forurilor competente internationale – a teritoriilor romanesti mentionate mai sus, in acelasi spirit cu reunificarea Germaniei din 1990.

c). despagubirea morala si materiala a Romaniei fata de crimele, faradelegile si abuzurile comise de Uniunea Sovietica impotriva Romaniei si a cetatenilor ei, nivelul si modalitatile de despagubirie urmand a fi stabilite de o comisie mixta patronata de foruri competente internationale.

2. Parlamentul, sustinut de Presedintele Romaniei, va adopta punctul 9 al Declaratiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul, prin care se cere „stabilirea datei de 23 August, data semnarii pac¬tu¬lui dintre Hitler si Stalin – cunoscut ca Pactul Ribben¬trop-Molotov, ca zi comemorativa a victimelor regi¬murilor¬ nazist si comunist”.

II). Parlamentul, in consens cu Presedintele Romaniei, avand sustinerea UE si NATO – interesate de o Romanie decomunizata, va adopta o declaratie explicita de asumare a urmatoarelor documente:

1. Actul condamnarii regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal, de catre Presedintele Romaniei, in 18 Decembrie 2006, in baza Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.

2. Declaratia de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul.

III). Parlamentul, in consens cu Presedintele Romaniei, avand sustinerea UE si NATO – interesate de o Romanie decomunizata, va adopta cat mai curand posibil legile decomunizarii, din urmatoarele considerente:

– Poporul roman a respins total comunismul inainte ca acesta sa-i fie impus prin forta armata de catre Uniunea Sovietica. Dintre toate tarile europene, Romania interbelica a fost tara cu cei mai putini comunisti raportat la numarul populatiei. Conform Raportului final al CPADCR, la 23 august 1944, PCR avea numai 80 de membri in Bucuresti si mai putin de 1000 in intreaga tara. Mentionam ca in 1938 Romania avea 316 710 km² si 19 933 802 locuitori. Asadar, inainte de sovietizare, comunistii reprezentau sub 0,005% din populatia Romaniei.

– Comunismul a fost impus impotriva vointei poporului roman exprimata la alegerile din noiembrie 1946 castigate in realitate cu o majoritate covarsitoare de opozitia anticomunista care a obtinut intre 70% si 90% din voturi, comunistii inversand rezultatul oficial.

– Poporul roman a indurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de intreaga comunitate internationala.

– Dintre statele europene, Romania a avut cel mai mare numar de detinuti politici raportat la numarul populatiei (intre 500.000 si 2.000.000) si cea mai infricosatoare politie politica – Securitatea.

– Dintre toate fostele tari comuniste din Europa, doar in Romania s-au inregistat victime la caderea comunismului. Nu au fost doar cateva victime, ci a fost un masacru urias – peste 1200 de morti si peste 4800 de raniti – vinovatii nefiind judecati pana in prezent.

– Conform Raportului final al CPADCR, “comunismul a cazut doar oficial la 22 decembrie 1989. Neoficial, structuri, dar mai ales metode si mentalitati comuniste au continuat sa existe sub diferite forme, unele extrem de grave (…) : a) reprimarea manifestatiilor anticomuniste din perioada decembrie 1989 – aprilie 1990; b) diversiunea etnica de la Targu-Mures din martie 1990; c) reprimarea manifestatiei anticomuniste din Piata Universitatii din Bucuresti (…); d) „mineriadele” din 1991 si 1999. Toate acestea au fost diversiuni si manifestari tipic comuniste”. Majoritatea covarsitoare a vinovatilor nu au fost judecati pana in prezent. Dimpotriva, ei au devenit personalitati publice si politice, infestand de aproape 19 ani societatea romaneasca.

– Reforma morala nu a fost posibila din cauza nejudecarii masacrului din timpul revolutiei anticomuniste, precum si a fratricidului din iunie 1990 impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente.

– O parte din clasa politica de astazi se face vinovata de complicitate morala cu autorii masacrului din decembrie 1989 si a fratricidului din iunie 1990, comise pentru a reprima si a deturna caracterul anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989. Acum, cand Romania este membra a NATO si UE, aceasta revolutie trebuie terminata si se cuvine sa devina “de catifea”.

– In Romania nu va fi posibila reforma morala daca nu vor fi adoptate legile decomunizarii.

– In 18 Decembrie 2006, regimul comunist din Romania a fost condamnat ca ilegitim si criminal de catre seful statului in fata camerelor reunite ale Parlamentului, in baza Raportului final al CPADCR, document de stat edificator si incontestabil, sintetic si analitic (care insumeaza 880 de pagini), elaborat de peste 40 de autori, majoritatea experti in domeniile abordate. Actul condamnarii comunismului este inceputul renasterii morale a Romaniei, cel mai important act din istoria postcomunista a tarii noastre alaturi de aderarea la NATO si integrarea in UE, un exemplu pentru condamnarea internationala a regimurilor comuniste.

Legile decomunizarii Romaniei :

1. Legea cercetarii prin Justitie a crimelor istoriei recente a Romaniei. Finalizarea urgenta a cercetarilor justitiei referitoare la masacrul din decembrie 1989 si fratricidul din iunie 1990 comis impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente. Cercetarea prin justitie a urmatoarelor evenimente: reprimarea revoltei muncitoresti din Valea Jiului, 1977, reprimarea revoltei anticomuniste din Brasov, 1987; diversiunea etnica din Targu-Mures, 1990; mineradele din 1990, 1991, 1999. Desecretizarea imediata a arhivelor lamuritoare fata de aceste evenimente.

2. Legea recunoasterii caracterului anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989. Recunoasterea Proclamatiei de la Timisoara (martie 1990) si a manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti (aprilie-iunie 1990) ca momente constitutive si reprezentative ale revolutiei.

3. Legea lustratiei anticomuniste.

4. Legea declararii crimelor si abuzurilor regimului comunist ca fiind crime impotriva umanitatii si imprescriptibile juridic.

5. Legea interzicerii si pedepsirii actelor de apologie a regimului comunist.

6. Legea anularii sentintelor de condamnare politica emise de justitia comunista dupa principiile luptei de clasa intre anii 1945–1989; anularea condamnarilor la moarte a celor care au tradat criminalitatea comunismului; abrogarea prevederilor decretului lui N.Ceausescu din 1988 referitor la crimele politice.

7. Legea pentru reinhumarea victimelor comunismului ingropate in gropi comune.

8. Legea recunostintei fata de luptatorii anticomunisti, fata de fostii detinuti politici; majorarea semnificativa a pensiilor acestora si acordarea de gratuitati.

9. Legea reducerii la minimum a pensiilor responsabililor pentru crimele comuniste: fosti activisti comunisti de frunte, fosti conducatori si tortionari ai Securitatii, fosti conducatori ai Militiei, ai Ministerului de Interne si ai „Justitiei” comuniste.

10. Legea desecretizarii si deschiderii arhivelor comuniste si postcomuniste; garantarea accesului liber si neingradit la aceste arhive; transferul urgent al acestora la CNSAS sau la Arhivele Nationale; publicarea pe internet a arhivelor; trecerea Arhivelor Nationale in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor.

11. Legea impotriva distrugerii, manipularii, falsificarii, ascunderii sau sustragerii de documente din arhivele comuniste si postcomuniste; urmarirea penala a faptuitorilor.

12. Legea restituirii arhivelor confiscate abuziv (arhivele cultelor religioase, arhivele sioniste s.a.).

13. Legea reparatiilor fata de fosti cetateni romani exilati sau „vanduti” in perioada comunista.

14. Legea prezentarii adevarului referitor la perioada precomunista, comunista si postcomunista in manualele scolare si cursurile universitare de istorie.

15. Legea pentru instituirea Zilei Memoriei Victimelor Comunismului, pentru infiintarea in Bucuresti a Muzeului Dictaturii Comuniste, pentru construirea in centrul capitalei a Monumentului Victimelor Comunismului.

16. Legea cercetarii prin Justitie a reconsolidarii oligarhiei securisto-comuniste in Romania postcomunista. Confiscarea de catre stat a averilor dobandite prin frauda.

17. Legea cercetarii prin Justitie a privatizarilor facute de oligarhia securisto-comunista care a acaparat puterea economica in Romania. Confiscarea de catre stat a fostelor bunuri ale statului privatizate fraudulos si reprivatizarea acestora in beneficiul exclusiv al poporului roman.

Legile decomunizarii sunt in spiritul urmatoarelor documente: Proclamatia de la Timisoara (martie 1990), Proclamatia pentru Romania (aprilie 2005), Apelul pentru Romania (iunie 2005), Rezolutia nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (ianuarie 2006), Apelul pentru condamnarea comunismului (martie 2006), Concluziile Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (decembrie 2006), Apelul catre Parlamentul Romaniei si Parlamentul European (martie 2007), Apelul pentru Adevar (ianuarie 2008), Declaratia de la Praga (iunie 2008), Rapoartele Comisiei Europene privind Romania (2007, 2008), Proclamatia pentru decomunizarea Romaniei (23 August 2008).

Sorin Iliesiu – vicepresedintele Aliantei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea nationala si internationala a comunismului

http://www.gds.ong.ro/apel.htm

http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/

Vladimir Tismaneanu – presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania
Vasile Paraschiv – simbol al luptei anticomuniste, laureat al Premiului GDS 2006

Asociatia 21 Decembrie 1989, Teodor Maries – Presedinte
Blocul National al Revolutionarilor 1989, George Costin – Presedinte executiv
Asociatia 15 Noiembrie 1987 Brasov, Presedinte – Florin Postolachi
Seniorii Ligii Studentilor din Universitatea Bucuresti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior
Fundatia Culturala Timpul Iasi, Liviu Antonesei – Presedinte
Consiliul Mondial Roman, Stefana Bianu – Vicepresedinte
Sindicatul National al Taranilor si al Proprietarilor Romani, Dan Draghici – Presedinte
Asociatia Europeana a Cadrelor Didactice – Sectiunea Nationala Romania, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Presedinte
Asociatia Scriitorilor Romani si Germani din Bavaria, Radu Barbulescu – Presedinte
Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Presedinte
L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Presedinte
Organizatia Neguvernamentala Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Presedinte
Consiliul Roman American, Neculai Popa, Presedinte
Asociatia Copiilor Revolutiei, Catalin Giurcanu – Presedinte
Asociatia Adevar si Dreptate, Nicolae Banutoiu – Presedinte
Asociatia Cives, Ioan Rosca – Presedinte
Asociatia Apolitica “Societatea Targoviste”, Ilie Petre Stirbescu – Presedinte
Fundatia Redarea Istoriei, jurist Paun Gabriel Virgil – Presedinte
Fundatia Ioan Barbus, Anca Maria Cernea – Presedinte
Federatia nationala Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Presedinte
Grupul vaduvelor de eroi martiri
Federatia sindicala “Solidaritatea – Virgil Sahleanu” a siderurgistilor din Romania, Gheorghe Tiber – Presedinte
Fundatia Nationala a Revolutiei din Decembrie 1989 – Timisoara, Pompiliu Alamorean – Presedinte
Sindicatul Solidaritatea al siderurgistilor Galati, Ilinca Diaconu – Presedinte
Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Marian Mititelu – Presedinte
Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Presedinte

pactul pentru decomunizarea romaniei

Sursă: Noii Golani


1 comment »

  1. fabw spune:

    Mesaj direct, cu speranţa că va ajuta măcar un pic:
    http://fabw.net/romania/
    Suntem alături de voi!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+