Păscăluţă Ion

1
29

Ion Păscăluță (n. 7 ianuarie 1890, Târgul Focești , Județul Bălți (interbelic) – d. ?, Canada) a fost un om politic român, membru al Sfatului Țării.

A avut un rol important în organizarea Congresului Ostășesc Moldovenesc de la Odesa. La data de 27 martie 1918 Ion Păscăluță a votat Unirea Basarabiei cu România.

După Unire a lurat funcționar la primăria Chișinău, după 1938 s-a stabilit la București. În 1971 s-a stabilit în Canada. A fost activ în problema Basarabiei, la 1972 a adresat un memoriu Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Helsinki, în care invoca drepturile internaționale ale României asupra Basarabiei, anexând o serie de documente.

Scriitorul-cercetător lurie Colesnic povesteşte cu lux de amănunte despre viaţa zbuciumată si lupta dоrză a acestui patriot nedeclarat în prestigiosul serial „Basarabia necunoscută” (vol.2): „Absolvind o şcoală secundară, o şcoală de subofiţeri pe timp de război şi făcând mai mult practică decât studii teoretice, el s-a dovedit a fi un abil agitator cвnd, la 30 aprilie 1917, vorbeşte în fata învăţătorilor din Basarabia, adunaţi la primul lor Congres. La 14 mai se află printre organizatorii Comitetului orăşenesc din Odesa. La 20 mai 1917 cuvântează la Congresul întâi al ţăranilor din Basarabia. Şi de fiecare dată, la o nouă fază a organizării basarabenilor, Ion Păscăluţă nu este uitat. Se ştie că Ion Păscălută, împreună cu Stefan Holban şi Mihail Popa, a fost delegat de ostaşii moldoveni să meargă la Petrograd şi să discute cu Al. Kerenski în problema revoluţiei şi autonomiei Basarabiei. Evident că Al. Kerenski n-a avut timp să-i primească, ei mulţumindu-se cu discuţia avută cu generalul Leviţki, ajutorul lui Kerenski.* Dar descurcăreţii militari, probabil, ofensaţi de atitudinea şefului Guvernului Provizoriu, ajung la Cartierul General, la Moghiliov, de unde expediază o telegramă care a declanşat o reacţie în lanţ: „Cu aprobarea Guvernului Provizoriu, pe ziua de 20 octombrie (1917 -1. C.) se convoacă la Chişinău, guvernământul Basarabiei, Congresul general al ostaşilor moldoveni din întreaga Rusie. Rugăm daţi concurs pentru a alege şi trimite la această data câte doi soldaţi şi câte un ofiţer de la fiecare 240 de ostaşi moldoveni. In unităţile unde numărul acestora va fi sub cifra indicată, se vor grupa pe brigăzi, divizii, corpuri de armată, pentru ca toţi ostaşii moldoveni să fie reprezentaţi. Delegaţii vor fi prevăzuţi (asiguraţi -I.C.) cu delegaţiuni în scris şi bani pentru hrană pe 5 zile”. Semnează: Delegaţii Comitetului central al ostaşilor moldoveni, praporşcik Ion Păscăluţă, St. Holban [Cuvânt Moldovenesc, nr. 43din 30.X.1917). Clişeul acestei telegrame a fost reprodus de Gh. Andronachi în Albumul Basarabiei la pag .128. Mă gândesc – ca la o ironie a soartei -ce s-ar fi întâmplat dacă Al. Kerenski ar fi găsit timp şi bunăcuviinţă pentru a discuta cu cei trei delegaţi: poate şi soarta Basarabiei ar fi fost alta.”. Fiind ales deputat în Sfatul Ţării, Ion Păscăluţă a votat la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu Romania şi a fost înzestrat de Coroana regală cu 50 ha de pământ. În 1921 se căsători cu Ludmila Butkevici, născută la Permi în 1911 şi refugiată în Basarabia cu o fetiţă. Trăind cu soţia la Bălţi, li se născură doi copii -Iolanta (1923) şi Octavian (1925). оn 1927 Ion Păscăluţă a trecut funcţionar la Primăria mun. Chişinău, unde a lucrat şef al serviciului financiar pоnă la 25 mai 1938. S-a concediat pe motiv de boală.

Surse: Orasul-Rezina.com. Wikipedia-org
Imagine: Romaniancoins.org

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ