Peştera ,,Emil Racoviţă” (Briceni)

2
139

La 16 iulie 2005 s-a mai inscris o fila in istoria pesterii ,,Emil Racovita” de la Criva, Briceni. Peste ani de inchidere abuziva, intrarea a fost partial curatita. Este foarte greu de redat in cuvinte starea sufleteasca a ecologistilor si speologilor care au redescoperit cavernele subterane in toata maretia si frumusetea lor. Si nu a mai contat ca inainte de a cobori in intuneric au semnat ca nimeni nu poarta raspundere pentru vietile lor si o fac pe risc propriu; ca au parcurs, pe branci, cu riscul vietii, peste 30 de metri prin namol. La sigur, in acele clipe nu-si aveau loc gandurile pesimiste, ca ar putea sa nu mai revada lumina zilei. Chemarea lui Emil Racovita, a Lacului Albastru sau a Salii Pinguinului era mult mai puternica.

Nimeni nu ar fi crezut ca dupa 1998, cand aici a avut loc un accident, va mai fi posibil de reintrat in cavernele subterane. Cu exceptia Miscarii Ecologiste din Moldova si a revistei “Natura”, care au militat zi de zi pentru salvarea si ocrotirea pesterii “Emil Racovita”. Daca rasfoim colectia revistei “Natura” si vom vedea ca lupta nu a incetat nici pentru o clipa.

Putina istorie

Sa recitim impreuna cateva file de istorie:
• In 1959 – pestera “Emil Racovita” este descoperita in urma unei explozii in cariera de gips din satul Criva, r-nul Briceni, R. Moldova.
• In 1969, august – prima incercare de a patrunde in pestera.
• In 1977 – primele cercetari stiintifice (Institutul Pedagogic din Tiraspol, sectorul de geografie).
• In 1978-1980 – prin continuarea cercetarilor se cartografiaza peste 60 de km de subteran.
• In 1991, noiembrie 28 – Hotararea Guvernului R. Moldova nr. 664 “Cu privire la protectia de catre stat a pesterii carstice din preajma satului Criva, raionul Briceni”.
• Galeriile subterane trecute pe harta ocupa circa 70 km. Cele mai mari goluri cu o inaltime de 11 m, latime de 30-40 m si lungime de 60-100 m sunt: Sala celor 100 de metri, Sala Asteptarii, Catedrala, Sala Pinguinului, Sala Hipopotamului, Sala Jurnalistilor, Sala Moldova-Criva, Cimitirul Dinozaurilor. Lacurile cele mai spectaculoase poarta denumirea de: Lacul Dacilor, Lacul Verde, Lacul Albastru, Lacul Transparent, Lacul Imparatului.De la 16 iulie 2005 a aparut pe harta si Lacul revistei „Natura” si Galeria Miscarii Ecologiste din Moldova.

Zacamintele de gips si Knauff-ul

In arealul Pesterii „Emil Racovita” functioneaza o mare cariera de extragere a gipsului prin explozii. An de an, cariera se apropie tot mai mult de sat, deteriorand peisajul si acoperind cu praf campurile agricole si locuintele oamenilor. Cariera are un impact deosebit nu doar asupra locuitorilor, ci si a uneia dintre cele mai importante relicve naturale din lume – vestita si unica in felul sau pestera „Emil Racovita”.

Pe parcursul anilor 1990-2003, la insistenta Miscarii Ecologiste din Moldova si a redactiei revistei „Natura”, problema pesterii „Emil Racovita” a fost abordata si mediatizata, dar Autoritatile nu au intervenit. La 1 mai 2004 Miscarea Ecologista din Moldova, revista „Natura”, Asociatia Jurnalistilor de Mediu si Turism Ecologic din Moldova (AJMTEM), ONG „Padurea Domneasca”, „INQUA-Moldova”, Asociatia de avocatura ecologica „Eco-Lex”, „Lupii” SalvaEco s. a au vizitat pentru documentare cariera de la Criva unde au gasit un adevarat dezastru: 15 grote care se aflau in perimetrul carierei erau treptat distruse prin explozii, iar intrarea in pestera intr-un mod enigmatic a fost inundata, mare fiind probabilitatea ca si galeriile de circa 70 km sa fi fost umplute cu apa. Astfel, aparuse presupunerea ca o bijuterie a naturii moldave si europene ar fi disparut in milioanele de metri cubi de apa, fapt care evident rasturna intreaga situatie existenta pana la inundatie.

Cine lupta, castiga!

Din mai 2004, lupta pentru salvarea pesterii „Emil Racovita” a devenit un scop al ecologistilor de la Miscarea Ecologista din Moldova, de la revista „Natura”, a Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, a altor organizatii de mediu. Astfel s-a reusit ca in iunie 2004 seful statului sa ajunga la Criva, pentru a promite sustinere in salvgardarea monumentului naturii. Timp de un an a continuat pledoaria pentru cauza pesterii „Emil Racovita”, implicandu-se activ si MERN.
Recent, firma „Criva-Knauf” a finisat lucrarile prin care a scos apa si namolul ajuns, nu se stie cum, la intrarea in pestera.

Asadar, 16 iulie 2005. Istoria pesterii continua a fi scrisa. Un grup de ecologisti si speologi de la Miscarea Ecologista din Moldova, Revista „Natura”, Institutul de Geodezie si Geologie a ASM, AJMTEM, ONG-urile „Padurea Domneasca”, „Lupii”, „SalvaEco” (Alecu Renita, Valeriu Tarigradschi, Vitalie Botnaru, Victor Stratila, Nicu Arhip, Mihai Cucos, Lilia Curchi, Sorenela Renita, Victor Tarigradschi), sustinuti de REC-Moldova pentru deplasarea la fata locului, au patruns in pestera, dupa o perioada de peste 7 ani de inchidere abuziva. Din pacate, inca peste 30 de metri, care fac legatura intre fantana de intrare si galeriile pesterii, sunt innamolite si fac practic imposibil accesul in caverne. Intrarea in pestera este avariata si e nevoie de o interventie urgenta. Este mare riscul ca blocurile de gips, sub presiunea exploziilor, sa se naruiasca si sa blocheze intrarea pentru totdeauna.

Pestera „Emil Racovita”, monument al naturii de importanta europeana si mondiala, necesita ajutorul statului R. Moldova, a organizatiilor internationale, a specialistilor speologi pe peste hotare si din R. Moldova.

Recomandari sub semnul urgentei

Potrivit grupului de ecologisti, care au patruns la 16 iulie in pestera, aceasta trebuie sa intre in patrimoniul universal al monumentelor naturale de importanta globala. Dar, pentru aceasta sunt necesare de a fi efectuate mai multe actiuni pentru protejarea pesterii „Emil Racovita”. Iata cateva dintre ele:
1. Guvernul R. Moldova si Academia de Stiinte a RM sa creeze un grup de lucru, cu atragerea expertilor straini si ONG-urilor, care sa elaboreze un program complex de cercetare, valorificare si promovare a pesterii “Emil Racovita”;
2. De invitat specialisti in domeniu din cadrul Institutului de Speologie din Bucuresti, a Asociatiilor de Speologie din Tarile Europene, a Federatiei Franceze de Speologie, care au vizitat pestera in anul 1992, in scopuri de cercetare, valorificare si protejare a pesterii “Emil Racovita”;
3. De a se aloca mijloace financiare pentru amenajarea si valorificarea pesterii “Emil Racovita”;
4. Intrarea actuala este avariata si nu poate fi utilizata pentru vizite. Este necesar de a gasi posibilitati de a amenaja modern intrarea in Pestera “Emil Racovita”;
5. In scopul protejarii Pesterii “Emil Racovita” si a securitatii persoanelor ce vor intra in subterana, este necesar de un control strict asupra accesului in pestera, care sa fie efectuat de organele abilitate.

Este important de sesizat ca pestera „Emil Racovita”, aflandu-se in componenta retelei ecologice Pan-Europene si fiind inclusa in circuitul turistic european, poate servi un prim pas pentru integrarea noastra in comunitatea europeana. La 16 iulie s-a facut un pas foarte important, dar drumul cel lung urmeaza sa fie parcurs rapid si in mod civilizat pentru ca pestera “Emil Racovita” sa devina cartea de vizita a R. Moldova.

Autor: Lilia Curchi
Sursa: Natura.md

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ