Peştera Surprizelor (Criuleni)

0
75

Aceasta pestera este destul de bine cunoscuta atat de speologii din R. Moldova, cat si de cei de peste hotare. Ea a fost descoperita prin anii 70 ai secolului trecut, devenind un loc de atractie atat pentru cei care au experienta „batatorita” in lumea cavernelor, cat si pentru curiosii incepatori. Se afla la circa 2 km nord de oraselul Criuleni, in fasia de padure de pe malul drept al batranului Nistru.
Este o pestera naturala sapata de curentii de apa, gratie fracturilor tectonice, a cutremurelor de pamant, proceselor eczogene, in calacarele Sarmatianului inferior si mediu (varsta relativa 11-13 milioane de ani). Grosimea acestor depozite ajunge pana la 250 metri. Reteaua de crapaturi si goluri formeaza numeroase sali, avene si tunele care pot fi divizate conventional in cel putin trei etaje. In interior se pastreaza un regim de temperatura (12-140 C, cu mici abateri in prima sala, in dependenta de mediul extern) si umiditate (75-80%) constanta. Din speciile de flora si fauna sunt cunoscute cele troglofile si trogloxene. Au fost depistate microcolonii de lilieci (predominant din genurile Myotys si Rhinolophus) si cateva specii de nevertebrate (pseudoscorpioni, arahnide, miriapode, crustacee terestere s.a).

Dupa unele date ea ar avea o lungime totala de 1700 metri. In realitate, este foarte dificil de a carta o asemenea pestera, lucru care a-r putea fi facut doar de speologi cu o mare experienta, cu utilaj si echipament special. Pentru unii speologi, care cunosc bine pestera, timpul de traversare de la intrare pana la capat ocupa cam doua ore. O periegheza preventiva efectuata de echipa noastra – membrii Asociatiei Obstesti „Lupii” (Mihai Cucos, Emil Bolocan, Dorin Cucicov si subsemnatul), pentru cercetarea si masurarea lungimii pesterii, care se intinde pe directia sud-nord, in amonte, ne-a adus la cifra doar de 150-200 metri.
Pana in prezent au fost cunoscute doar cele trei intrari ale pesterii care se afla una langa alta. Ajungand in celalalt capat al pesterii sunteti cam stors de puteri, daca nu aveti o pregatire fizica corespunzatoare, dar chiar daca o aveti, incordarea si eforturile mai putin obisnuite fac ca fiecare grupa de muschi si fiecare molecula din substanta d-voastra cenusie sa-si puna anumite intrebari din cele mai diverse… Insa, cei bolnavi „cu ascaride” nu se opresc la o simpla plimbare prin pestera. Lui Mihai Cucos i-a zambit Fortuna! El a reusit sa depisteze aproape la celalalt capat a pesterii o noua iesire! Asa au dorit zeii (expresia lui Andrei Vartic).

Pentru a va da seama de linistea si atmosfera din pestera tin sa expun marturiile lui Emil Bolocan care la intoarcerea de prin galerii, pe care a efectuat-o de unul singur inapoi, s-a oprit sa se odihneasca si… la un moment dat a inceput sa auda (!) cum ii zvacneste pe rand fiecare camera a inimii!
La momentul actual se cere o evaluare complexa a pesterii de mai multi specialisti. De exemplu, a-r fi binevenita o periegheza arheologica si paleontologica cu efectuarea sapaturilor in mai multe „cotloane” si avene. Anume in aceste locuri au putut sa se refugieze animalele de caverna cum ar fi ursul, leul si hiena de pestera din Pleistocen. Marele noroc l-am avea daca vom depista si urme ale omului preistoric reprezentate, de obicei, prin piese din silex (razuitoare, nucleusuri, varfuri de sageti s.a.).
Amenajarea cat de cat civilizata a teritoriului din imprejurimi si a pesterii in interior nu ar necesita mari resurse financiare, iar editarea informatiei si a unui pliant in doua-trei limbi ar contribui la promovarea acestui obiectiv turistic.

Autor: Theodor Obada
Sursa: Natura.md

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ