Planul re-unirii

2
694

De-a lungul timpului, mai multe voci antiromânești sau, pur și simplu neobișnuite să gândească în termeni de interes național și politică de stat, de țară și de neam, au invocat lipsa unor planuri concrete privind viitoarea uniune statală dintre România și Republica Moldova.

lideri_unire

Că n-am fi în stare, spun unii cârcotași… Nimic mai fals, drept dovadă că neamul nostru a făcut deja două uniri, în istoria recentă, prin dubla alegere a lui Cuza (Unirea Principatelor din 1859) și prin reprezentanții poporului din Basarabia, Bucovina și Transilvania (Marea Unire din 1918). Ne-am descurcat atunci, vom reuși și acum.

Anul acesta mai multe inițiative unioniste au descris pașii concreți până la Unire, iar aceste idei deja circulă în spațiul intelectual de pe ambele maluri ale Prutului. Voi scrie succint despre unele din ele, în mai multe episoade, urmând ca experții îndreptățiți să le lămurească să lanseze către public explicații detaliate.

1. Interconectare energetică

România este singurul stat din Uniunea Europeană care își asigură necesarul intern de gaze naturale din producția proprie. De asemenea, producția națională de energie electrică a României este excedentară. În acest moment, Republica Moldova este dependentă de o singură sursă de alimentare energetică: centrala termoelectrică de la Cuciurgan (aflată pe teritoriul autoproclamatei republici nistrene).

Asigurarea unei surse secundare de energie, potențial mai ieftină, este obligatorie pentru a securiza opțiunea geopolitică pe care Republica Moldova trebuie să o ia. Interconectarea se poate realiza, tehnic, prin trei interconexiuni electrice (LEA 400 KV): Isaccea-Vulcănești-Chișinău, Iași-Ungheni-Strășeni și Suceava-Bălți cu o capacitate de transport de minimum 1500 MW și finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția tronsonului Ungheni-Chișinău (preconizat a fi finalizat în luna mai 2018).

2. Puncte comune de trecere a frontierei

În prezent, în zilele aglomerate, frontiera dintre România și Republica Moldova este trecută de către automobile în 3-4 ore. Controlul este dublu, efectuat atât de poliția de frontieră, cât și de autoritățile vamale din ambele state. Existența controlului dublu, surprinzător, favorizează de multe ori și contrabanda.

Definiţia punctului comun de trecere a frontierei este dată în Codul Frontierelor Schengen şi înseamnă orice punct de trecere a frontierei situat fie pe teritoriul unui stat membru, fie pe teritoriul unei țări terțe în care polițiștii de frontieră ai statului-membru și polițiștii de frontieră ai țării terțe efectuează unul după celălalt controale la intrare și la ieșire în conformitate cu legislația lor națională și în baza unui acord bilateral. În cadrul controlului comun al respectivelor frontiere comune, o persoană nu poate fi oprită decât o singură dată în scopul realizării unei verificări la intrare sau la ieșire, fără a aduce atingere responsabilităților individuale ale statelor. În urma implementării punctelor de control comune la trecerile vamale ar putea fi redus timpul de înregistrare a persoanelor, vehiculelor cu minimum 15-20% faţă de starea actuală. Controlul comun la frontieră va conduce iminent la optimizarea controalelor la frontieră şi, în acelaşi timp, la fluidizarea traficului, iar ambele state vor putea beneficia de mai multe avantaje. În acest moment se studiază ideea unui punct comun de trecere a frontierei, în regim experimental, la vama Cahul-Oancea.

3. Refacerea căilor de traversare a Prutului

În 1941 existau 27 de poduri peste Prut. În prezent, la Prut există nouă poduri, dintre care şase rutiere (Lipcani-Rădăuţi-Prut, Costeşti-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi) şi trei feroviare (Ungheni-Iaşi, Stoianovca-Fălciu-neutilizat – şi Giurgiuleşti-Galaţi).

Circulația mărfurilor și persoanelor ar avea substanțial de câștigat prin crearea a minimum 4 poduri peste Prut: Fălciu, Leova, Ungheni, Miorcani. În acest moment, în plan de studiu de fezabilitate și finanțat cu fonduri europene este numai podul rutier de la Ungheni.

4. Recunoașterea cetățeniei române

Ca o consecință a pactului Ribbentrop-Molotov și a celui de al doilea război mondial, cetățenii români de peste Prut și-au pierdut cetățenia pentru motive neimputabile lor. În acest moment cei care doresc să o recapete trec prin procedeu greoi și birocratic de redobândire a cetățeniei care durează un an și presupune foarte multe acte și demersuri inutile. Prin acest procedeu, în ultimii 25 de ani, circa 600 000 de cetățeni și-au recăpătat dreptul la care nu au renunțat de bună voie.

Recunoașterea din oficiu a acestei cetățenii pentru cei care au avut-o și descendenții lor, printr-un procedeu simplificat, chiar automat, va face ca numărul cetățenilor români de drept dar văduviți, în mod real, de acest drept, să crească exponențial, ca și influența României în zonă.

5. Unificare monetară și o singură bancă națională

În actuala criză economică de la Chișinău, BNM și-a dovedit incapacitatea de a controla cursul valutar și fraudele comise prin băncile comerciale acreditate să funcționeze pe teritoriul Republicii Moldova. În acest context, fostul premier de la Chișinău, economistul Ion Sturza, a propus, ca soluție o uniune bancară. Ideea unei singure monede a fost promovată în societatea civilă de Mișcarea Civică „Tinerii Moldovei”. În general, prin „uniune monetară” se are în vedere orice înțelegere dintre două sau mai multe țări, prin care se permite circulația liberă a valutelor lor naționale pe teritoriul oricăreia dintre ele, sau prin care se prevede emiterea unei monede comune.

Riscul simplei circulații a leului românesc peste Prut fără ca să fie supravegheat de către Banca Națională a României sunt considerabile, precum a arătat și expertul Petrișor Peiu, astfel că este nevoie și de extinderea ariei de acțiune a Băncii Naționale a României, singura instituție bancară care are autoritatea necesară în fața organismelor internațională după fraudele comise recent în sistemul bancar din Republica Moldova.

Fondul pentru Moldova

Fundația Universitară a Mării Negre a propus spre examinare, un proiect intitulat Fondul Pentru Moldova:
Proiectul se bazează cu precădere pe ideea depăşirii etapei „formelor fără fond” în relaţia bilaterală, respectiv existenţa unor relaţii politice fără suportul unor relaţii economice substanţiale. După cum se vede astăzi cu claritate, această strategie nu a fost eficientă. În pofida sprijinului politic aproape necondiţionat al României şi al sprijinului financiar consistent, lipsa prezenţei economice strategice şi a investiţiilor româneşti în R. Moldova este endemică. (…)

Cum trebuie să funcţioneze Fondul Moldova? Este evident că Statul român trebuie să asigure, prin prezenţa sa în acest fond, publicul şi companiile de bună credinţă a administrării sale şi de supunerea operaţiunilor respective rigorilor fondurilor publice.

În România sunt peste 32 miliarde de euro depozite ale populaţiei şi încă 20 miliarde de euro depozite ale companiilor. Cu 10% din ele se poate realiza un fond de 5 miliarde de euro care poate finanţa un proiect închegat în Republica Moldova şi poate aduce profituri şi dividende substanţiale investitorilor.

Fondul Moldova poate fi lansat şi listat pe Bursa de Valori Bucureşti, similar Fondului Proprietatea, în sensul în care Ministerul Finanţelor poate vinde acţiuni ale Fondului investitorilor instituţionali şi individuali; cu banii subscrişi se pot finanţa lucrări de infrastructură majore: căi ferate cu ecartament normal (Iaşi-Chişinău şi Galaţi-Chişinău), autostrada Bucureşti-Chişinău, alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor din stânga Prutului etc.

În plus, Fondul Moldova poate cumpăra obligaţiuni emise de Guvernul Republicii Moldova, finanţând astfel deficitele de la Chişinău şi devenind principalul creditor al statului vecin. O administrare eficientă supusă guvernanţei corporatiste va genera profituri consistente ale acţionarilor, precum şi dividende pe măsură. În plus, Republica Moldova se va „europeniza” masiv şi ireversibil în sens economic.

Personal DNA în CNA-ul din R. Moldova

Corupția endemică din Republica Moldova a făcut ca basarabenii să se uite cu jind spre România și spre DNA-ul de la București. Pe parcursul anului curent, de multe ori, tinerii din Chișinău au făcut campanii cu titlul „DNA, treceți Prutul”.

Până în acest moment, dorințele societății civile nu s-au materializat decât prin expertiză, foști procurori DNA fiind angajați ca și consilieri. Din păcate, personalul Centrului Național Anticorupție de la Chișinău este supus în totalitate presiunilor politice, astfel că numai procurori din exterior pot determina procesele ireversibile din justiție care au avut loc în România. Statul Republica Moldova este prea mic și personalul din justiție prea redus ca număr pentru ca să putem spera la aceeași evoluție ca în România.

Instituție dedicată Republicii Moldova în subordinea prim- ministrului României

Republica Moldova reprezintă sub aspectul structurii etnice cel de-al doilea stat românesc. De-a lungul timpului, teritoriul și populația Republicii Moldova au avut o evoluție convergentă cu restul spațiului etnic și cultural românesc. România și Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria și cultura; ele nu dețin o individualitate națională separată, ci constituie două fragmente ale aceleiași țări.
Până în acest moment, statul român a inclus Republica Moldova în cadrul politicilor sale privind românii din jurul granițelor. Aceste politici se adresează minorităților românești de pe teritoriul altor state și promovării drepturilor și culturii acestora între granițele statelor pe teritoriul cărora trăiesc. În Republica Moldova însă, românii nu sunt o minoritate, ci baza populației, locuitorii unui al doilea stat românesc. Prin urmare, este necesar ca România să adopte măsuri specifice direcționate către cetățenii Republicii Moldova și problematica legată de aceștia, indiferent de rasă, etnie și orice alte criterii.

Înființarea și continua funcționare a Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova este o componentă a unui demers de a coordona coerent politicile pe care România le are față de Republica Moldova. Situarea acestuia în structura autorităților puterii executive, în subordinea directă a primului ministru al României, îi creează prestigiul și pârghiile instituționale necesare îndeplinirii scopului său.

Măsuri în audiovizual

Spațiul mediatic de la Chișinău este în cvasi-totalitatea lui controlat de televiziuni în limba rusă (aproape de 80%). Majoritatea dintre ele sunt posturile de propagandă ale Kremlinului. O lege dată de legislativul de la Chișinău, similară cu cele din Ucraina sau Estonia, de interzicere a posturilor care fac propagandă deșănțată regimului de la Moscova se impune.

De asemenea, statul român trebuie să ia măsuri tehnice, legislative, pentru a facilita emisia posturilor din România peste Prut. Subvenționarea TVA-ului pentru drepturile de autor achiziționate și pentru teritoriul Republicii Moldova ar fi una dintre măsurile care ar ajuta posturile private să treacă Prutul.

Program turistic pentru cetățenii Republicii Moldova: „România pentru toți”

Propaganda antiromânească făcută în ultimii 70 de ani pe teritoriul actualei Republici Moldova a provocat efecte devastatoare la nivelul percepției publice. O serie de preconcepții s-au dezvoltat în rândul cetățenilor mai slab informați și un program public de turism la preț redus, având scopul de a aduce în România pe cei care nu au fost niciodată, ar schimba mult în bine felul mentalităților.

În plus, anumite zone turistice din România, care nu au un număr semnificativ de turiști în anumite perioade ale anului, ar fi impulsionate printr-un astfel de program.

Referendum

Respectând valorile democratice ale lumii libere în care optăm să aparținem, este necesară ca viitorul stat unit să fie validat de către voința populară. Este necesară o consultare populară conform legilor și Constituției României, pe întreg teritoriul viitorului stat. Nu putem avea două consultări și nu putem gira un exercițiu care să fie supus intereselor conducătorilor vremelnici dintre Prut și Nistru. Pentru a se efectua un singur referendum pe ambele maluri de Prut, e necesară o perioadă în care populația să fie corect informată asupra viitorului și felul în care drepturile fiecărui cetățean vor fi schimbate. Această perioadă nu poate fi mai mică de un an…

Reunificare 2018

Lipsa de orice orizont de integrare europeană ca stat separat al Republicii Moldova, criza economică cronică, precum și contextul internațional care anunță mari schimbări geo-politice ne permit să ne uităm la anul 2018 ca la un punct terminus în care reunificarea să fie realizată și consultarea populară, având ca punct intermediar, informarea în masă a populației, să se efectueze.

Desigur, mai trebuie îndeplinite și alte puncte din foaia de parcurs, pe lângă voința populară.

Oferta politică

Elitei conducătoare din Republica Moldova va trebui să i se facă o ofertă consistentă, în care persoanele lor să nu fie afectate de viitorul stat. Viitorul lor, în fruntea statului Republica Moldova, oricum este unul incert, supus schimbărilor interne și celor regionale.

Desigur, președintelui Republicii Moldova i se poate garanta pentru o anumită perioadă postul de prim-vicepreședinte al statului unit, dacă nu este un basarabean cel care ocupă funcția cea mai înaltă în stat. Acest lucru poate să fie valabil și pentru alte funcții precum cea de prim-ministru. Trebuie co-interesați și cei care fac parte din cercul Puterii de la Chișinău.

Reflecția democratică și constituțională a reprezentanților poporului este Parlamentul. Pentru că președintele României a declarat, nu doar o dată, că oferta Unirii aparține strict Bucureștiului și acceptarea ei aparține strict Chișinăului, Parlamentul României trebuie să voteze primul o declarație de reîntregire.

Organ reprezentativ socio-politic

În luna noiembrie, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova a emis o declarație istorică pentru Unirea cu România. În conținutul acesteia, se propune crearea unei structuri civico-politice pe modelul Sfatului Țării din perioada 1917-1918 care să cuprindă toate categoriile sociale, etnice și confesionale.

Acest organ este cadrul necesar ca o alternativă în cazul în care clasa politică de la Chișinău nu înțelege să facă pasul necesar spre Unire, ca singura șansă a cetățenilor Republicii Moldova. Sfatul Țării trebuie să joace un rol important în lămurirea populației, având rolul asumat de îndrumător al maselor.

Calea de urmat

Fiecare zi este esențială, în momentul actual nu avem timp de pierdut.

Ultimele evoluții din România au arătat cât de importantă este voința populară din stradă, singura care poate determina schimbări pe termen lung. Cu miile, zecile de mii și sutele de mii, cetățenii din ambele state trebuie să își exprime voința. În primul rând, noi vom produce schimbarea.
Este de datoria fiecărui bun român să se angreneze activ până atunci și să pună în comun energiile creative ale neamului nostru. Viitoarea Unire nu va fi una atât bazată pe factorul etnic, ci pe valorile care sunt împărtășite în sens larg de marea majoritate a populației. Toate forțele unioniste trebuie să se realizeze amplu.

George-Simion

George Simion este activist civic, implicat de ani buni în Unirea Basarabiei cu Romania și totodată președintele Platformei Unioniste „Acțiunea 2012″.

2 COMENTARII

  1. Da, fraţi moldoveni, doar să nu faceţi eroarea sinucigaşă de a-l cocoţa în conducerea ţării pe chiorul căruia i-aţi acordat de curând cetăţenie! Ne-a distrus o dată, nu-l vrem pe Satana şi-n conducerea României Mari!

    • De câte ori este postat un articol legat de REÎNTREGIREA ROMÂNIEI sau de Președintele Nostru ,AL TUTUROR ROMÂNILOR, TRAIAN Băsescu, apar POSTACII USL-KGB din Coloana a-5-a Divizia București(psd-pnl) și Divizia Chișinău(”statalist-moldovenistă-europenistă”).
      Și imediat încep să-și descarce scuipații și veninul pe aici.
      Vă dați seama CE COȘMAR a fost și este TRAIAN Băsescu pentru DUȘMANII DE MOARTE ai României din haita KAGHEBISTĂ pesedisto-penelisto moldovenistă?
      Iată de ce TRAIAN Băsescu le e ca sarea în ochi
      POSTACILOR PSD-PNL=USL=KGB.

      Preşedintele ROMÂNIEI-TRAIAN Băsescu :

      *A iniţiat INTERCONECTAREA reţelelor de GAZE şi CURENT ELECTRIC peste Prut SCĂPÂND Basarabia de ŞANTAJUL ORDINAR RUSESC cu gaze şi curent.
      *A CONDAMNAT de la TRIBUNA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI Pactul Ribentrop-Molotov.
      *A cerut RETRAGEREA ARMATEI RUSE DE OCUPAŢIE din Basarabia.
      *A introdus în Strategia de Apărare a României PERICOLUL prezenţei ARMATEI RUSE DE OCUPAŢIE şi şi-a rezervat DREPTUL DE A INTERVENI INCLUSIV MILITAR în caz că Basarabia,CA PARTE A ROMÂNIEI, CERE AJUTORUL.
      Pentru aceasta a și fost decorat cu decorat cu Ordinul ”Ștefan cel Mare”
      *A dispus DUBLAREA numarului de BURSE STUDENŢEŞTI pentru basarabeni.
      *A obtinut MĂRIREA BURSEI pentru STUDENŢII ROMÂNI basarabeni
      *A avut grijă ca MII DE COPIII ROMÂNI basarabeni să
      se bucure de TABERELE din Ţara Mamă- (litoral,deltă,munţi)
      *A LUPTAT 6 ani cu CIORONIN să deschidă cele două
      noi consulate la Bălţi şi Cahul !În 2011 A REUŞIT să deschidă şi Consulatul din Ungheni.
      *A promis SCHIMBAREA legii REDOBÂNDIRII CETAŢENIEI ROMÂNE,A SCHIMBAT-O!
      Deja peste 500.000 de ROMÂNI basarabeni au redevenit ROMÂNI și în actele oficiale.
      *A promis PERMISE DE MIC TRAFIC,le-a ÎNFIINŢAT!
      *A rezista PRESIUNILOR URIAŞE RUSEŞTI(vezi războiul
      gazelor,South Stream,santajul cu “secuimea”) şi NU A ABANDONAT Basarabia!
      *A promis 100.000.000 de EURO Basarabiei,CU TOATĂ
      CRIZA din Ţara Mama,le-a oferit.
      *A înfiinţat în Ţara Mama 5(CINCI!)noi centre unde SE POT DEPUNE ACTELE pentru REDOBÂNDIREA CETAŢENIEI ROMÂNEŞTI.
      *A sprijinit LICEELE ROMÂNEŞTI din Transnistria
      *A trimis în Basarabia zeci de jandarmi şi pompieri cu toate echipamentele necesare şi astfel au fost salvaţi sute de ROMÂNI basarabeni
      *A oferit Basarabiei ajutorul Ţării Mamă ROMĂNIA-500 de TIR-uri cu materiale de construcţie pentru a reface până în iarnă 1000 de case distruse sau avariate
      *Astfel ZECI DE TIR-uri cu SUTE DE TONE de saci de grâu, faină, zahăr şi ulei de gătit au ajuns la Obileni la sărmanii ROMÂNI basarabeni CARE AU PIERDUT TOTUL în urma catastrofei inundaţiilor!
      Şi a facut asta în condiţiile în care,pe fondul inundaţiilor catastrofale care sufocau şi România, era “tocat” zilnic de COLOANA a-5-a RUSĂ de manipulare în masă de peste Prut-Antena3-RealitateaTV-RomâniaTV-Digi24-TVR-Prima etc.
      *Ţara Mamă A PLĂTIT în timpul Președinției lui Traian Băsescu CEL MAI MARE PREŢ DIN LUME pentru gazele ruseşti.
      A fost UN PREŢ POLITIC pentru că Preşedintele Băsescu NU VA ABANDONA NICIODATĂ Basarabia în ghearele Călăilor OCUPANŢI RUŞI!!!
      *NU A CEDAT şantajului RUSESC exercitat prin SLUGILE
      Franţa şi Germania şi a preferat ca Ţara Mamă SĂ NU INTRE ÎN SCHENGEN decât să ne abandoneze pe NOI,ROMÂNII basarabeni !
      De aceea Băsescu din Basarabi REÎNTREGITORUL – A FOST,ESTE și VA FI Președintele NOSTRU,
      AL TUTUROR ROMÂNILOR !
      Ai băgat la bostan POSTAC USL-KGB?

LĂSAȚI UN MESAJ