Populaţia băştinaşă a Transnistriei a fost neîntrerupt românească

0
5

Populaţia băştinaşă a Transnistriei în hotarele istorice cuprinse între Nistru şi Bugul Oriental a fost neîntrerupt, pe parcursul secolelor, majoritar românească. Acest lucru l-au demonstrat o serie de călători, geografi şi prelaţi, cum ar fi Gian Lorenzo D’Anania, Giovani Botero, Nicolo Barsi, care au depus în cărţi publicate mărturii asupra caracterului etnic românesc al acestui teritoriu.

Cu aproape 30 de ani înainte ca ruşii să treacă Bugul, în 1792, şi să anexeze Transnistria cu forţa armată, guvernul rus l-a trimis în recunoastere în această zonă pe cazacul Andrei Constantinov. Reîntors la curte, cazacul a raportat că nu a găsit nici un rus şi că a auzit „doar vorbă moldovenească şi tătărască”.

Protoiereul rus Lebentiev în lucrarea sa „Ucraina Hanului”, apărută în or.Herson, în 1860, recunoaşte că moldovenii sunt cei mai vechi trăitori pe locurile pe care se situează Transnistria. În context, scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu afirma că la 1230 exista o populaţie românească compactă în Podolia Volnîi, care se mai regăsea compact şi în 1849, în număr de aproximativ 500 de mii de oameni. Acelaşi lucru este recunoscut şi în Marea Enciclopedie Rusă din secolul trecut, iar lingvistul sovietic Serghieski recunoaşte, în 1936, că românii şi ucrainienii au ocupat instantaneu acele locuri,”dacă nu mai repede românii”.

Odată cu mişcările revoluţionare din 1917, moldovenii transnistreni convoacă un congres la Odesa şi cer „lichirea Transnistriei de Basarabia”, „şcoala, liturghia şi judecăţile să se facă în limba română, să se folosească alfabetul latin”.

Caracterul moldovenesc (românesc) al ţinutului transnistrean a fost recunoscut de sovietici, atunci când au creat, în 1924, Republica Autonomă Moldovenească (RASSM) prin care a fost pus începutul prezenţei politico-geografice moldoveneşti în Transnistria. După 1940, Stalin dezmembrează atât Basarabia care pierde judeţele Bolgrad, Izmail, Cetatea Albă, Hotin, cât şi RASS Moldovenească, care pierde raioanele Cruti, Balta, Bârzu, Ocna şi Nani în favoarea Ucrainei.

De la 1792, populaţia Transnistriei a fost supusă unui intens proces de rusificare, iar teritoriul a fost transformat pentru următoarele secole într-un cap de pod al expansiunii ruseşti în Balcani.

O bună parte a populaţiei băştinaşe a fost exterminată de regimul comunist. Istoriografii susţin că în 1937 intelectualitatea din RASSM a fost acuzată de susţinerea duşmanului de clasă, fiind exterminat atât întregul guvern al republicii, cât şi scriitorii Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Ţurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrâncea, Nistor Cabac. În s. Butor, Grigoriopol au fost împuşcati 167 bărbaţi din cei 168 existenţi. Totodată, colectivizarea forţată şi închiderea bisericilor i-a determinat pe mulţi să fugă peste Nistru.

Necătând la aceasta, ultimul recensământ sovietic din 1989 arată că în circa 70-80% din localităţile din Transnistria populaţia românească constituia 40%, în timp ce ucrainenii constituiau 28% şi ruşii 25%. Totodată, în or. Tiraspol unde, în 1940, românii formau 65% din populaţie, în 1989 ei reprezentau abia 12%.

Rezultatele complete ale recesământului populaţiei în regiunea transnistreană a R.Moldova, petrecut în perioada 11-18 noiembrie 2004, arată că numărul total al populaţiei regiunii, în comparaţie cu 1989 s-a redus cu circa 25% sau cu peste 170 mii de locuitori. Populaţia or.Dubăsari s-a redus cu aproape 44%, populaţia or. Bender cu 30%, Camenca – cu 25%, Tiraspol – cu 21%, Râbniţa – cu 13%. Mai mult, s-au înregistrat schimbări în ceea ce priveşte structura populaţiei după naţionalităţile de bază. Astfel, ponderea populaţiei de etnie moldovenească s-a redus de la 40% la 31,9%, celei de etnie rusă s-a majorat de la 25,4% la 30,4%, celei de etnie urcraineană a crescut cu 0,5%.

Regiunea transnistreană cuprinde în prezent un teritoriu de circa 4 163 km2 sau 12% din teritoriul R.Moldova. Pe teritoriul Transnistriei se află 167 de localităţi, dintre care 4 oraşe, 8 orăşele şi 143 de sate. În ciuda izolării internaţionale, Transnistria şi-a creat toate atributele caracteristice unui stat – instituţii de stat, forţe armate, structuri de poliţie, servicii de securitate, organe vamale, propria valută, propriul sistem economic şi financiar.

Autor: Galina Lungu
Sursa: Vocea Basarabiei

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ