Raionul Hânceşti

0
51

Editura „Bons Offices” a scos recent de sub tipar lucrarea „Hânceşti. Destinaţie turistică”, avându-i drept autori pe dr. Viorel Miron şi Veaceslav Guţuţui. Beneficiind de o prezentare grafică excelentă, bogat ilustrată, lucrarea se constituie într-un ghid plăcut de călătorie pe meleagurile Hânceştiului. Redăm în continuare, în rezumat, o mică parte din conţinutul ei. Raionul Hânceşti este situat în partea de centru a Republicii Moldova Republicii Moldova, în zona Codrilor. Centrul rezidenţial este or. Hânceşti, situat la o distanţă de 35 km de capitală şi 120 km de la m. Iaşi, România. Suprafaţa raionului este de 1483,4 km2, ce constituie 4,6% din teritoriul Republicii Moldova. Raionul Hânceşti are în total 63 de localităţi, inclusiv un oraş – Hânceşti şi 62 de sate. Relieful este predominant colinar cu înălţimi cuprinse între 100 şi 350 m. Principalele râuri: Prut, Lăpuşniţa, Cogâlnic. Clima este continental-moderată, deosebindu-se printr-un caracter instabil. Temperatura medie a aerului este egală cu +90C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie (-30 – 320C) şi cel maxim lunii iulie (+39, + 400C). Oraşul de reşedinţă este Hânceşti.

Numărul de locuitori este de 119,4 mii persoane, fiind la acest indicator pe locul III în republică, iar 57,4 mii persoane sunt economic activi. Populaţia urbană constituie 11% din total.Cca. 92% din cetăţeni sunt creştini-ortodocşi.

Raionul Hânceşti este traversat de importante căi de acces spre România şi Ucraina (E 581 Mărăşeşti-Tecuci-Albiţa-Leuşeni-Chişinău-Odesa; E 577: Poltava-Kirovograd-Chişinău-Giurgiuleşti-Galaţi). Sectoarele economice prioritare sunt agricultura şi industria prelucrătoare. Viile constituie cca. 15% din totalul terenurilor agricole, dublu faţă de media pe ţară. Industria este reprezentată de 19 întreprinderi. Geografia exportului şi importului cuprinde ţări din Uniunea Europeană, Federaţia Rusă, Ucraina, ş.a. În raion funcţionează reprezentanţele şi filialele a 6 bănci comerciale şi 5 instituţii de microfinanţare. Atracţii naturaleTeritoriul raionului Hânceşti, cu cca. 34 mii ha de păduri seculare, este unul dintre cele mai împădurite din ţară, cca.18,3% din suprafaţa împădurită este conservată sub forma diverselor forme de arii naturale protejate. Cele mai mari ca suprafaţă sunt Rezervaţia peisagistică „Pădurea din Hânceşti” şi rezervaţiile naturale de plante medicinale Sărata Galbenă şi Logăneşti. Aproape în totalitate fondul silvic este exploatat în calitate de spaţii pentru vânătoarea reglementată.

Pe teritoriul raionului sunt 2 izvoare cu apă minerală (Nemţeni, mănăstirea Hâncu), care în diferite perioade au fost captate şi îmbuteliate sub mărci cunoscute.

Atracţii turistice antropice. Până azi s-au păstrat vetre medievale în majoritatea localităţilor rurale. La Stolniceni se găseşte una dintre cele mai mari cetăţi din pământ geto-dacice (sec.IV-III î.e.n.). Cercetările arheologice au descoperit mai multe elemente ale culturii autohtone. La Lăpuşna s-a conservat partea subterană a unei vechi reşedinţe domneşti de la „vama de pe marele drum tătăresc”. Astfel, în centru satului s-au păstrat hrubele subterane ale fostei vămi din sec.XV.Pe teritoriul comunităţilor rurale din Hânceşti sunt înălţate 39 de biserici ortodoxe, inclusiv cea mai sudică biserică din lemn din Moldova (s. Cotul Morii). În localităţile de aici s-au născut sau au activat mai multe personalităţi de cultură, istorie, ştiinţă: Mitropolitul Antonie Plămădeală, boierul Mihalcea Hâncu, prinţul armenilor Manuc Bei, academicianul Ungureanu, boierul Leonardo ş.a. Infrastructură turistică. Pe teritoriul raionului s-a păstrat un sistem din 20 tabere estivale pentru copii cu o capacitate totală de cazare de peste 2,7 mii locuri. În prezent sunt funcţionale la Hânceşti, Bobeica, Cărpineni, Sărata Galbenă, Lăpuşna (Rusca), tabere cu 820 locuri de cazare. În prezent cca. 1,2 mii persoane anual beneficiază de serviciile unităţilor turistice din raion, de regulă copiii în vacanţa de vară în ture de 10-14 zile. Cca. 60 angajaţi asigură confortul zilnic al turiştilor în perioada estivală. Fluxul de călători internaţionali, care tranzitează raionul, depăşeşte jumătate de milion în fiece an. În mare parte aceştia traversează frontiera la Leuşeni. Trasee locale prin zone turistice.

În raionul Hânceşti există o varietate de atracţii turistice şi oportunităţi pentru un sejur de durată. În baza cercetărilor au fost determinate 4 zone de interes turistic relativ omogene ca eventuale specializări a motivaţiei vizitelor. Fiecare este valorificată printr-un traseu care cuprinde majoritatea localităţilor de aici:1. Traseul turistic radial „Oraşul Hânceşti la intersecţie de drumuri”.2. Traseul turistic radial „La vama veche a Lăpuşnei”.3. Traseul turistic „Cărpineni-Mingir: lacuri în codri”.4. Traseul turistic prin zona frontalieră a raionului Hânceşti.Traseul turistic radial „Oraşul Hânceşti la intersecţie de drumuri”. Zona turistică este amplasată în preajma oraşului Hânceşti pe culoare formate de trei trasee rutiere de importanţă naţională spre Chişinău, Cahul şi spre magistrala Poltava. Aici locuiesc cca.54 mii persoane sau aproximativ 45% din total, inclusiv întreaga populaţie urbană a raionului. Cca. 2 mii excursionişti anual vin în Muzeul ţinutului natal din „Castelul de vânătoare Manuc Bei” (Hânceşti), mănăstirea Hâncu, situl arheologic Stolniceni (cetate geto-dacică din sec.III-IV î.e.n.) ş.a. atracţii turistice. Aici se găsesc 2 rezervaţii importante din Republica Moldova: cea mai mare rezervaţie peisagistică – Pădurea din Hânceşti şi cea mai mare rezervaţie de plante medicinale (Sărata Galbenă). Localităţile din jurul oraşului sunt în totalitate amplasate pe vetre medievale, prima atestare documentară fiind cea de la 1430 a satului Ciuciuleni.

În zonă sunt 15 biserici ortodoxe. La Hânceşti şi Bobeica sunt 2 tabere turistice funcţionale, precum şi o Casă de odihnă privată la Stolniceni. Numărul de locuri de cazare este de cca. 250. Traseul turistic cuprinde 13 comune amplasate radial pe drumurile care leagă oraşul Hânceşti de capitala Chişinău, oraşele Leova şi Cimişlia, precum şi de şoseaua Balcani.• Hânceşti – Buţeni – Fundul Galbenei – Chişinău (36 km).• Hânceşti – Logăneşti – Stolniceni – Bobeica – Ciuciuleni – Drăguşenii Noi – şoseaua Balcani (25 km).• Hânceşti – Fârlădeni – Bozieni – Cimişlia (35 km).• Hânceşti – Mereşeni – Sărata Galbenă – Caracui – Leova (55 km).Hânceşti – Buţeni – Fundul Galbenei – Chişinău (36 km)Oraşul Hânceşti este amplasat la intersecţia a trei drumuri naţionale la 36 km de capitală. La intrările în Hânceşti se deschid nişte peisaje spectaculoase formate de serpentinele ce străbat două masive forestiere. Urbea se găseşte în Valea Cogâlnicului, înconjurată de coline împădurite. Localitatea este cunoscută prin personalităţile sale: Mihalcea Hâncu, întemeietorul mănăstirii cu acelaşi nume, Manuc Bei – prinţul armenilor, Grigore Cotovschi, supranumit şi ultimul haiduc al Moldovei. Tabăra estivală “Codreanca” este amplasată la nord-vest de localitate în pădure pe malul unui lac pitoresc. Capacitatea de cazare este de 180 de locuri. 10 căsuţe sunt adaptate pentru 5 locuri, iar 4 căsuţe – pentru 25 paturi. Tabăra este dotată cu cantină, sală de spectacole în aer liber, alei, terenul adiacent este de 4 ha. În tabără lucrează 28 de angajaţi, inclusiv 15 profesori şi educatori. Anual aici sunt deserviţi cca. 450-600 copii, care vin în ture de 12 zile în perioada estivală. Vizite şi excursii locale:Vatra medievală (sec.XVI). Natură protejată: rezervaţia peisagistică „Pădurea din Hânceşti”. Muzeul Ţinutului Natal în „Castelul de vânătoare”, amplasat pe moşia Manuc Bei. Monumente: Palatul lui Manuc Bei (sec.XIX), M.Eminescu, G.Cotovschi. Personalităţi: Manuc Merzoian Bei. (În conacul său din Bucureşti s-a intermediat pacea dintre Rusia şi Turcia la 1812). Meşteri populari: Petru Butnaru (prelucrarea artistică a lemnului); Lidia Lupu (gobelenuri şi arta broderiei), Grigore Şoiliţă (confecţionarea instrumentelor muzicale). Ansambluri etnofolclorice: „Andrieş” – orchestra de muzică populară; „Opincuţa” – ansamblu de muzică şi dans; „Corul Balada”- Toate formaţiile participă la diferite evenimente culturale de nivel raional şi naţional. Se zice că la Buţeni meşterii fac cele mai bune butoaie din Moldova, lucru apreciat de podgorenii din mai multe localităţi ale ţării. De aici şi denumirea care provine de la „buţ” sau butoi. Satul este amplasat în preajma unei păduri mari, iar în mijlocul localităţii se înalţă două biserici ortodoxe, una dintre care a fost înălţată de mecenatul Ion Botezatu, deputat în primul parlament al Moldovei – Sfatul Ţării. Localitatea Fundul Galbenei este cunoscută prin colecţia dendrologică cu mai multe specii din flora autohtonă şi exotică amenajată în jurul şcolii. Vatra satului se întinde pe vale sub o costişă de codru. Hânceşti- Logăneşti – Stolniceni – Bobeica – Ciuciuleni – Drăguşenii Noi – Şoseaua Balcani (25 km). Satul Logăneşti este aşezat de-a lungul râului Cogâlnic şi ocupă vetrele a patru localităţi medievale. Acestea erau amplasate pe colinele împădurite pe de o parte şi pe de alta a unui drum comercial. Atmosfera unei localităţi de codru este copleşitoare pentru fiecare dintre cei care au venit vreodată aici. Natură protejată: rezervaţie naturală de plante medicinale (710 ha), Stejar secular la Bucium, pădure (1449 ha), râul Cogâlnic. Monumente: fost Conac boieresc, 3 vetre medievale: La Hovişte, Logăneşti, Pulbereni-Mitoc, o aşezare tătărească.În documentele de arhivă Stolniceni datează de pe la mijlocul sec.XVII, dar arheologii au descoperit la doar 3 km est de sat în pădure una dintre cele mai mari cetăţi geto-dacice din Moldova. Ea a fost înălţată din pământ, încununată cu buşteni, şi avea forma rotundă. Stolniceni este localitatea de baştină a Mitropolitului Ardealului Antonie Plămădeală, care s-a născut într-o căsuţă de lângă biserica „Adormirea Maicii Domnului” înălţată de localnici în 1911. Natură: pădure pitorească (1293 ha ha), râul Cogâlnic. Sit arheologic: cetatea de formă inelară din pământ geto-dacică (sec.IV-III î.e.n.). Comuna Bobeica uneşte trei localităţi: Bobeica, Drăguşeni şi Dahnovici. Satul Drăguşeni este cel mai vechi şi a fost atestat la 16 septembrie 1616. Localitatea se întinde de-a lungul râului Cogâlnic şi se mărgineşte de Stâlpul Fetei, pădurea Ulmului, Făureşti şi dealul Ciolanului. De aici pe un drum de ţară mai scurt (14 km) se poate ajunge la Mănăstirea Hâncu. Satele Bobeica (atestat la 1698 ca moşie a boierului Bobeicu) şi Dahnovici (1812) sunt amplasate în valea Lupului şi se întind până pe deal (Vişinul, Scaun, Suta). În Dahnovici până în 1984 a existat o biserică din lemn „Sf.Mihail” (1825). Astăzi aceasta este rezidită în piatră (cu hramul „Sf.Gheorghe”), păstrându-i-se altarul vechi. Natură: pădure pitorească (2563 ha), râul Cogâlnic. Personalităţi: Mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală a trăit un timp la Dahnovici.Ciuciuleni este unul dintre cele mai mari sate din raion, este atestat în documente la 10 aprilie 1430 cu denumirea Voloaca. Mănăstirea Hâncu se găseşte înconjurată de codri la izvorul râului Cogâlnic. Mănăstirea este una dintre cele mai vizitate destinaţii turistice naţionale. Natură: pădure pitorească (772 ha), râul Cogâlnic. Mănăstirea Hâncu cu trei biserici, pelerinaj – 28 octombrie Hramul „Cuvioasei Parascheva” ocrotitoarea Moldovei.Drăguşenii Noi se mărgineşte cu rezervaţia ştiinţifică „Codrii” şi şoseaua Balcani. Relieful pitoresc variat ademeneşte vizitatorul în depresiunea Bezer de peste 200 m, Valea lui Frunză, Valea de sus, Valea lui Saghin, Şumanca ş.a. În componenţa comunei mai este sătucul Horodca.

Sursa: Natura.md

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ