Râul Beloci

0
36

In arhivele redactiei s-au mai pastrat unele materiale ale regretatului savant Ion Dron, articole intotdeauna asteptate de cititorii nostri. Unul dintre ele il publicam in acest numar.

In Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca se spune ca „Beloci este un „raulet in nord-estul RSSM, afluent pe stanga al Nistrului. Lungimea 37 km, suprafata bazinului 237 km patrati. Izvoraste pe teritoriul RSSM (Ucrainei – I.D.), se varsa in Nistru langa satul Beloci (raionul Rabnita). Alimentare mixta”. Intr-adevar, rauletul Beloci izvoraste pe teritoriul de azi al Ucrainei putin mai la nord de satul Serbi din raionul Kodima al regiunii Odesa. Are cativa afluenti neinsemnati, dintre care mai mare este afluentul pe dreapta numit Gonorovka (dupa numele unui sat Gonorovka aflat pe teritoriul regiunii Vinita, situata la hotar cu regiunea Odesa).

In valea rauletului si pe malurile acestuia sunt asezate localitatile (de la nord la sud): Serbi, Pisarevka, Grabovo, Sersenti, acestea pe teritoriul raionului Kodima al regiunii Odesa (Ucraina); Vadul turcului, Beloci – acestea deja pe teritoriul Republicii Moldova (raionul Ribnita). In toate localitatile mentionate prepondereaza populatia de origine ucraineana cu exceptia satului Vadul Turcului asezat la hotarul de est al Moldovei (in Transnistria) in care moldovenii inca mai constituie peste 66% (conform editiei tiraspolene Atlas Pridnestrovskoi Moldavskoi Respubliki, Tiraspol, 2000).

La varsarea rauletului Beloci in Nistru este asezat satul cu aceeasi denumire – Beloci – cu populatie preponderent ucraineana.

Pe teritoriul Ucrainei rauletul este denumit de ucraineni si Belucea/Bilucea.

Numele topic si hidronimic Beloci in lucrarile noastre de toponimie a fost inclus de cercetatorul Anatol Eremia in categoria „toponimelor obscure” (Eremia A. Nume de localitati, Chisinau, p. 126). Denumirea satului Beloci ar fi cunoscut in izvoarele scrise incepand cu anul 1711. se presupune ca satul este fondat in sec. XVII.

In „Cronica Ghiculestilor”, scrisa putin mai tarziu de anul 1754, localitatea este numita Ghilos, adica cu un fonetism specific unor graiuri ale moldovenilor din Transnistria. Varianta „moldoveneasca” Ghilos nu este primara, aceasta din urma este rezultata fonetic in graiurile moldovenesti din variantele Beloci/Biloci/Bilocea. Denumirea satului Beloci este o creatie tarzie a unui grup de populatie ucraineana asezata pe malul stang al Nistrului pe locul satului, doar pe la inceputul sec. XVII ori chiar si mai tarziu. Aceasta populatie denumea la inceput rauletul si valea rauletului Bilucea/Bilocii, nume de la care ulterior a provenit si denumirea satului.

Un alt nume Beloci este intalnit in calitate de denumire a unui parau in regiunea Cernigov a Ucrainei (Slovnik ghidronimiv Ukraini, Kiev, 1979).

Rezultand din faptul ca populatia ucraineana (in mare parte rusificata) numeste rauletul si valea Beloci, dar si Belucea, suntem in drept, tinand cont ca mai multe denumiri de rauri si ape de provenienta slava cu terminatia – cea (comp: Camencea, Racea) coboara la etimoane cu un k final (Kamenka, rak), credem ca Beloci/Belucea/Biloci provine, in cele din urma, din termenul slav (vechi ucrainean) bil-/bel- („alb”), atunci cand belocea/Bilocea ar fi avut in graiurile (vechi) ucrainene intelesul adjectival „alb, alba (valea alba)”, faptul reflecta in trecut caracteristicile geomorfologice ale vaii pe o portiune oarecare (maluri, versanti calcarosi ori cu saraturi; apa tulbure cu o culoare de nuanta alba; vaduri cu calcare; vale cu mlastini ori terenuri saline, cu terenuri, spatii saraturoase).

De aici, credem ca numele rauletului Beloci (ucr. Belucea/Bilocea), afluent pe stanga Nistrului, este de provenienta veche ucraineana (rusina).

In opinia noastra varianta Beloci este conditionata de influenta limbii ruse asupra graiurilor ucrainene (comp. in rusa belii, beda, beg, belok, spre deosebire de ucrain. bilii, bida, big, bilok s.a.). Forma fonetica arhaica si regionala Ghilos/Ghilosi/Ghiloci, folosite de moldovenii din zona, demonstreaza ca moldovenii au imprumutat numele topic si hidronimic Beloci anume din graiurile ucrainene supuse rusificarii. Fenomenul Ghilos s-a produs ca si in cazul aparitiei numelui topic Ghiliceni din Biliceni (azi localitatile Bilicenii Vechi si Bilicenii Noi in jud. Balti).

Numele de ape de felul Draghiste, Isnovat, Rasca, Solonet, Beloci, Camenca etc., in fond slave la origine, nu pot fi privite in calitate de creatii ale ucrainenilor colonizati in Basarabia si Transnistria mai tarziu de evenimentele legate de razboaiele ruso-turce din anii 1769-1774, 1789-1791, 1806-1812 si in urma razboiului al doilea mondial din 1941-1944. Toate aceste nume topice si hidronimice au fost create de o populatie slava veche (rusina) inainte de sec. XVIII, asimilata de moldoveni si care nu are nici o legatura genetica cu populatia rusa si ucraineana stabilita si colonizata in Transnistria si Basarabia in urma cuceririlor ruso-tariste din sec. XVIII-XIX.

Autor: Ion Dron
Sursa: Natura.md
Foto: Apelemoldovei.gov.md

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ