Râul Ciuhur

1
123

raul ciuhur rez mareRaul Ciuhur isi are izvoarele in apropierea oraselului Ocnita si isi poarta apele pe teritoriul judetelor Edinet si Balti, varsandu-se in Prut la nord de localitatea Costesti. Lungimea Ciuhurului este de 90 de km, iar bazinul sau hidrografic ocupa 724 km2. Ciudatenia acestui rau este ca el izvoraste la cativa kilometri de Nistru, dar isi duce apele in Prut, traversand de la est spre sud-vest nordul R. Moldova.
Actul de identitate, datand cu ziua de 17 aprilie 1429, il gasim la curtea domneasca a voievodului Alexandru cel Bun, in varianta Ciuhru. Moldovenii, care de-a lungul secolelor au pus temeliile satelor pe un mal si altul al raului, ii mai spun cu drag Cihor sau Sihor. Mai multe raulete isi varsa apele in Ciuhur: Poiana, Armanca, Vasilina, Ciritei, Ciuhuret sunt afluenti de stanga, iar Chetrosu, Adanca, Ciuhurita – de dreapta. Savantii Anatol Eremia si Ion Dron considera ca hidronimul de provenienta turanica ciugur/ciucur are in limba romana semnificatia de “groapa (cu apa), rapa, valcea, adancitura”, dar acest hidronim turanic a fost adaptat si suprapus pe un nume mult mai vechi, de origine dacica sau latina, care nu s-a pastrat in memoria istorica si in actele scrise.

Patrimoniul natural si cultural din bazinul raului Ciuhur are o valoare deosebita, dar in mare masura a fost degradat si deteriorat in anii regimului komunist sovietic. Totusi, pe segmentul de rau Bratuseni-Stolniceni-Pociumbauti si mai ales Pociumbeni-Horodiste-Duruitoarea-Varatic, s-au pastrat peisaje pitoresti, de o mare frumusete si atractivitate.

Stolniceni-Pociumbauti-Horodiste-Duruitoarea

Lanturile de recifi coralieri din nord-vestul R. Moldova, cunoscute sub denumirea de “Toltrele Prutului”, intretaie in mai multe locuri bazinul raului Ciuhur, creand pe anumite segmente de rau adevarate cetati naturale si ziduri de piatra cu o configuratie ciudata, mareata, enigmatica. Desi supus interventiei umane si regularizarii cursului de apa, Ciuhurul isi mai pastreaza o parte insemnata din frumusetile sale de odinioara, lasate drept mostenire naturala de Marile Tortona si Sarmatica acum 12-15-20 de milioane de ani. In contextul participarii publicului larg la luarea deciziilor si la administrarea ecologica a bazinului raului Ciuhur este necesar ca patrimoniul natural si cultural sa fie ocrotit ca lumina ochilor, fiindca acest patrimoniu este zestrea cea mai de pret a comunitatilor locale, care deschide in viitorul apropiat mari perspective de practicare a turismului rural, ecologic, arheologic si cultural in zona, ceea ce va aduce beneficii considerabile satenilor si autoritatilor. Practic, de la Stolniceni si pana la varsarea in Prut, Ciuhurul poate fi transformat intr-un muzeu sub cerul liber cu conditia ca populatia locala sa-si schimbe radical comportamentul si atitudinea fata de mediul inconjurator si in primul rand fata de stancile si lanturile de recifi coralieri. Se disting clar doua segmente de rau (Stolniceni-Pociumbauti si Pociumbeni-Horodiste-Varatic-Duruitoarea), care pot fi amenajate dupa principiile dezvoltarii durabile, fapt ce ar finaliza pe de o parte cu o salvare si valorificare ecologica a bijuteriilor naturale, pe de alta parte cu imbogatirea satenilor si prosperarea regiunii. Satele din bazinul Ciuhurului ar trebui sa inteleaga si sa constientizeze un lucru simplu de tot: bogatia si bunastarea lor nu va veni de la distrugerea stancilor, ci de la pastrarea lor, fiindca in nici o tara din Europa nu exista asemenea monumente naturale ca “Toltrele Prutului”, ci numai aici, la noi, in nord-vestul R. Moldova.
Fara a enumera valorile naturale si antropice adunate pe malurile Ciuhurului, putem constata fara rezerve ca satele Stolniceni, Pociumbauti, Zaicani, Pociumbeni, Horodiste, Varatic, Duruitoarea si Costesti detin caracteristicile de baza pentru practicarea turismului rural si ecologic. Important este sa fie stopata urgent distrugerea barbara a stancilor de o vechime de 12-15-20 de milioane de ani si curmata extragerea neautorizata a pietrisului din ariile luate sub ocrotirea statului. Fiindca, in realitate, grupuri mici, iresponsabile, care nu alcatuiesc nici macar un procent din populatia locala distrug toltrele, dar in pierdere sunt cei multi, satele in intregime si in ultima instanta, se saraceste patrimoniul national al Republicii Moldova. Sa luam aminte: viitorul acestei regiuni depinde direct de soarta patrimoniului natural.

Viitorul Parc National “Prutul de Mijloc”

De la Criva, Briceni si pana la Pruteni, Glodeni, pe o lungime de peste o suta cincizeci de kilometri, raul Prut aduna in bazinul sau un sir de monumente naturale si antropice cu valoare de unicat pentru R. Moldova si pentru continentul european. Ne referim, in primul rand, la lanturile de recifi coralieri, intrate in circuitul national si mondial cu numele de “Toltrele Prutului”. La aceste bijuterii naturale urmeaza sa adaugam si pestera “Emil Racovita”, care este inclusa in Catalogul international al marilor pesteri din lume. Afluentii de stanga ai Prutului, raurile Larga, Vilia, Lopatnic, Draghiste, Racovat, Ciuhur, Camenca strabat lanturile de recifi, creand defilee, chei, stramtori, vai adanci, cetati naturale, peisaje de un pitoresc socant si de o mare atractivitate turistica. Desi luate sub ocrotirea statului ca arii protejate si monumente ale naturii, aceste perle ale patrimoniului natural se afla in pericol de distrugere ireversibila, fiindca autoritatile si comunitatile locale nu constientizeaza valoarea si importanta lor nationala si continentala. Pentru a le salva de la pieire si a le pune in circuitul turismului rural si ecologic, vedem si propunem ca o solutie reala crearea Parcului National “Prutul de Mijloc” in baza rezervatiei stiintifice “Padurea Domneasca” si a tuturor ariilor si monumentelor naturale protejate de stat. Rezervatia “Padurea Domneasca” ar urma sa fie imputernicita sa administreze intregul areal al viitorului Parc National “Prutul de Mijloc”. Atat statul cat si comunitatile locale ar trebui sa solicite cat mai rapid crearea acestui Parc National drept garantie a conservarii patrimoniului natural si cultural din bazinul Prutului de Mijloc.

 

Ocrotiti-va comoara!

Dintre toate raurile din nord-vestul R. Moldova care se varsa in Prutul de Mijloc, Ciuhurul a avut de suportat cel mai mult interventiile egoiste ale omului. De la izvoare si pana in aval de Cupcini, raul a fost modificat si „sistematizat in functie de interesele imediate ale unui sau altui kolhoz. Din pacate si segmentul de rau de la Stolniceni pana la Duruitoarea, unde se afla cele mai impresionante toltre si peisaje pitoresti, a fost deteriorat si continua sa fie distrus zilnic de hotii de piatra, care au deschis mai multe cariere neautorizate. Cheile, stramtorile si defileurile pitoresti de la Pociumbeni, Druta si de la nord de Horodiste sunt distruse rapid intr-un mod barbar si ireversibil. Bijuteriile naturale, toltrele, care au supravietuit timp de 15-20 de milioane de ani sunt aruncate in aer, rupte, pravalite si jupuite pentru a fi transformate in pietris, bolovani de piatra si moluza. Daca autoritatile centrale si comunitatile locale nu vor interveni urgent pentru a curma batjocura si faradelegile de pe segmentul de rau Pociumbeni-Horodiste, in 2-3 ani Ciuhurul se va transforma intr-un landsaft schilodit, urat si lipsit de orice atractivitate turistica. Iata de ce suntem datori sa salvam monumentele naturale care au mai ramas intregi, sa le pazim cu sfintenie si sa le lasam urmasilor urmasilor nostri.

Ocrotiti-va raul vietii si al viitorului, pretuiti-va comoara pa care v-a daruit-o Dumnezeu, fiindca daca o pierdeti si satele de pe malurile Ciuhurului se vor pierde in intuneric si saracie. Ocrotiti-va Comoara!

 

Text & foto: Alecu Renita , editat de Apostol Dragos
Sursa: Natura.md

1 COMENTARIU

  1. Consider că r. Ciuhul trebuie luat sub ocrotirea statului. Pentru ca apele să nu sece este absolut necesar să se sădească pe ambele maluri sălcii. E necesar să se cureţe albia. Lacurile care au fost edificate por rămâne, dar cu o condiţie ca să se regleze nivelul apeq într-atât, încât să nu sufere restul albiei râului. Dar mai lusne ar fi ca iazurile să dispară, iar apa poate fi acumulată în rezervuare alăturate în aşa fel ca acolo să se acumuleze şi apa de ploaie. De c e oare oamul nu e deştept? Chiar şi un răuleţ cum e Ciuhur poate da folos oamenilor – doreşti să te scalzi, construieşte o bulboană, spre exemplu.

LĂSAȚI UN MESAJ