Râul Racovăţ

0
107

Racovatul este un rau intern al R. Moldova, fiind un afluent de stanga al Prutului. Isi are izvoarele situate in imprejurimile nordice ale satului moldovenesc Clocusna si in cele sudice ale localitatii Serbiceni, regiunea Cernauti. Lungimea – 67 km, suprafata bazinului – 795 km2.

Valea raului intretaie mai multe recife toltrice, formand numeroase defilee adanci si inguste, care au fost declarate monumente ale naturii. Malurile raului cu grote si pesteri, acoperite pe alocuri cu paduri, formeaza landsafturi naturale deosebit de pitoresti. In valea acestui rau sunt situate localitatile (de la nord-est la sud-vest) Clocusna, Hadarauti, Corestauti, Stalinesti, Marcauti, Balcauti, Halahora de Sus, Halahora de Jos, Tarnova, Gordinesti, Buzdujeni, Branzeni, Corpaci – toate in judetul Edinet. Raul isi varsa apele in Prut la extremitatea de nord a imprejurimilor satului Corpaci.

S-ar putea afirma fara rezerve, ca patrimoniul natural si cultural concentrat in bazinul Racovatului este cel mai bogat si reprezentativ din nord-vestul R. Moldova. Peisajele pitoresti, landsafturile cu stanci, monumentele naturii si siturile arheologice se tin lant pe o distanta de 25-30 de km, incepand la nord de comuna Gordinesti si finalizand cu varsarea Racovatului in Prut, intre localitatile Corpaci si Badragii-Vechi. Pe acest segment Racovatul concureaza de la egal la egal cu Rautul, iar complexul natural Gordinesti-Buzdujeni-Branzeni se intrece in frumusete, pitoresc si natura salbatica cu Orheiul Vechi. Intregul areal este un adevarat muzeu sub cerul liber, care de rand cu minunile naturii aduna o mare zestre arheologica de mii de ani, descoperita doar fragmentar si sporadic. Acest taram fabulos isi asteapta descoperitorii si cutezatorii.

La Castel

Complexul natural Gordinesti-Buzdujeni-Branzeni gazduieste peisajele cele mai impresionante si pitoresti din bazinul raului Racovat si din nord-vestul R. Moldova. Cine a avut norocul sa se tina de firul apei si sa parcurga pe jos distanta de 25-30 de km prin defileul fara de egal din complexul natural a ramas surprins de maretia si splendoarea naturii basarabene. Intregul complex reprezinta o carte a genezei pamantului moldovenesc, framantarile tectonice, evolutia sa de-a lungul epocilor geologice si transformarile suportate pe durata milioanelor de ani. “La Castel” este rezervatia peisagistica ocrotita de stat care se inscrie de minune in complexul natural Gordinesti-Buzdujeni-Branzeni. Suprafata rezervatiei este de 746 ha si adaposteste in arealul ei specii rare si unice de fauna salbatica si flora (crusinul, crinul de padure, lacramioara, floarea de piatra etc). Localnicii au compus mai multe legende si cantece inchinate Racovatului si rezervatiei “La Castel”. Chiar si denumirea “La Castel” este legata de o poveste de dragoste si de un castel care a disparut in negura vremurilor. In locul castelului si a dragostei fierbinti au ramas sa dainuie peste secole stancile uriase, peretii de piatra, care au imprumutat de la timpurile de odinioara forma unor castele medievale sau a unor cetati dacice.

Bogda Buzdujeni

In bazinul raului Racovat exista un paraias de cativa kilometri, cu un nume ce are rezonante voievodale – Bogda. Chiar daca rauletul nu figureaza pe harta Moldovei, relieful si peisajul prin care trece acest fir de apa sunt de o mare spectaculozitate. Izvoarele cu debite puternice de langa Volodeni, lantul de mici cascade a unui paraias ce se varsa in Bogda, meandrele sapate in calcar, costisele impadurite sau dezgolite, colinele terasate si padurile seculare confera un farmec aparte acestui landsaft. Locul in care Bogda se varsa in Racovat in apropierea satului Buzdujeni este considerat locul cu cele mai impresionante stanci din intregul areal al Prutului de Mijloc.

De la confluenta paraiasului Bogda cu Racovatul incepe defileul de la Buzdujeni, o opera superba a naturii, cu versanti gauriti de grote si pesteri si ornamentati cu stanci marete si bizare, cu blocuri masive de calcar, cu toltre ce isi arata varfurile slefuite artistic de ploi, ger, caldura si curentii de aer. Defileul are o adancime cu pereti abrupti de 125 m si o lungime de circa 1 km. Pe versantul drept se afla un holm cu o inaltime de 210 m. Intregul areal este declarat monument al naturii, dar in ultimii 2-3 ani au aparut si aici hotii de piatra, care au sapat cateva cariere neautorizate, distrugand pe versantul stang cateva stanci de o valoare incontestabila.

Branzeni

Privita de la est spre vest, sau de la nord spre sud, comuna Branzeni pare desprinsa dintr-un peisaj montan. Incercuita din toate partile de recifi cu inaltimea de peste 210 m, localitatea Branzeni are o mosie cu un patrimoniu natural si antropic deosebit. Ecologistii si calatorii sunt frapati de maretia monumentelor naturii, savantii si arheologii considera Branzenii un adevarat paradis arheologic, paleontologii vin incoace ca in cea mai bogata biblioteca a unor evuri disparute milioane de ani in urma. Raul Racovat serpuieste printre recifi speriat de indrazneala sa de pe timpuri, cand a spart blocurile de piatra si si-a croit albia prin locuri atat de impresionante. Din toata mosia satului Branzeni statul a luat sub protectie doar 200 de ha, fapt care a favorizat in anii ’70 aparitia unor cariere industriale si distrugerea recifului de pe malul stang al Racovatului. Muntii de moloz desfigureaza peisajul si polueaza apele Racovatului. Pentru a repara partial nedreptatea ce s-a comis asupra acestui peisaj superb, este necesar ca populatia sa solicite recultivarea terenurilor afectate de deseurile miniere. O participare a publicului la lansarea unui Program de amenajare, conservare si protectie a patrimoniului ar crea conditiile optime ca Branzenii sa devina un sat si chiar un centru al turismului ecologic si rural din nord-vestul R. Moldova.

Ocrotiti-va comoara

Nici un alt afluent de stanga al Prutului nu a adunat in bazinul sau atatea comori naturale si antropice ca raul Racovat. Oricine ar avea norocul sa locuiasca pe malurile Racovatului sau in apropiere ar pastra ca lumina ochilor frumusetile si bijuteriile neintrecute cu care Dumnezeu a inzestrat aceasta apa. Din pacate, autoritatile si comunitatile locale au un comportament antiecologic fata de zestrea mostenita de la Natura. Gunoistile si deseurile animaliere sunt frecvente in partea de sus a Racovatului (Clocusna, Hadarauti, Corestauti, Stalinesti, Marcauti, Balcauti, Halahora de Jos si de Sus, Tarnova), iar de la Gordinesti pana in aval de Branzeni hotii de piatra extrag calcarul din rezervatiile naturale ocrotite de stat, distrugand in mod barbar si criminal stancile de 15-20 de milioane de ani. Populatia locala si autoritatile sunt obligate sa curme distrugerea stancilor, fiindca astfel se pierde o comoara nationala cu valoare de unicat in Europa, iar comunitatile din bazinul Racovatului vor ramane in afara practicarii turismului ecologic, rural, arheologic si cultural. La fel este nevoie ca satele din bazinul raului Racovat sa participe la elaborarea unui Program riveran de amenajare si de protectie a patrimoniului natural si cultural, Program care ar deschide posibilitati reale de reducere a saraciei, de creare a locurilor de munca si de dezvoltare durabila a localitatilor rurale.
Ocrotiti-va comoara, fiindca daca o pierdeti si satele dumneavoastra se vor pierde in intuneric si saracie. Nu lasati sa fie distrus cel mai frumos rau din nordul Moldovei!!!

Sursa: Natura.md
Foto: Placelook.com

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ