Războiul Ruso-Turc din 1806-1812 şi Pacea de la Bucureşti 1812

0
108

Ajuns la Nistru, Imperiul Rus nu se opreşte şi la 22 noiembrie 1806 izbucneşte un nou război ruso-turc purtat în întregime pe teritoriul  ţărilor româneşti. Imperiul Rus, prin expansiunea sa, urmează politica expansionistă instaurată încă de ţarul Petru I croind drum spre Constantinopol (actualul Istambul) prin principatele române. Imperiul Rus, folosindu-se de slăbirea Imperiului Otoman, asigurînduse de suportul Austriei şi Franţei intră în război cu Imperiul Otoman şi luptă pe teritoriul principatelor româneşti. La începutul anului 1807, ruşii iau sub control principatele româneşti şi instaurează administraţia militară în principate din 1808 în frunte cu Kuşnikov. În 1810 Kuşnicov este înlocuit cu Krasno-Milaşevici. Prozorovski conduce divizarea principatelor Valahia şi Moldova în patru gubernii: Basarabia, Moldova, Muntenia şi Oltenia. Ulterior Imperiul Rus dorea să facă schimb de teritorii cu Imperiul Austriac, Oltenia în schimbul la Bucovina dar Austria a refuzat. Otomanii refuzau să recunoască anexarea Principatelor Moldova şi Valahia la Imperiul Rus, atunci în frunte cu un nou general Kutuzov, Imperiul Rus dă lovitura decisivă la 7 aprilie 1811. La 2 octombrie 1811 ruşii obţin cea mai mare victorie a lor la Slobozia, după care imediat încep tratativele de pace cu turcii care se încep la Giurgiu şi se finalizează la Bucureşti.Ruşii cereau „ambele ţări româneşti” (Ţara Românească şi Moldova). Doar iminenţa atacului lui Napoleon a făcut ca pretenţiile ruseşti să se reducă treptat, de la ambele ţări române, la toată Moldova, apoi la teritoriul Moldovei dintre rîurile Nistru şi Siret, pentru ca pînă la urmă pretenţiile să se limiteze la ţinuturile turceşti dintre rîurile Nistru şi Prut: ţinutul Hotin şi Bugeacul (Basarabia istorică). Iscusinţa negociatorului francez Gaspard Louis Andrault, conte de Langeron (1763-1831), care servea interesele ţarului, a permis însă şi anexarea părţii răsăritene a Moldovei care nu făcuse parte din vilayeturile (provinciile) otomane, prin extinderea frauduloasă a denumirii de Basarabia la toate ţinuturile dintre Dunăre şi Hotin, mulţumită complicităţii primului dragoman al Porţii, care şi-a trădat suveranul în schimbul unui latifundiu şi al unui inel foarte preţios. (Ulterior primul dragoman a fost executat pentru trădare din ordinul Porţii.)

350px-BasarabiaBugeac
Acest teritoriu era menționat in tratatul de pace.Vechea Basarabie

Pe data de 16/28 mai 1812, în articolele IV şi V ale Tratatului de Pace de la Bucureşti se consfinţeşte sfîşierea în două a Moldovei şi răpirea de către Imperiul Rus a largii regiuni dintre Prut şi Nistru denumite de atunci în colo Basarabia (Basarabia Ţaristă). Tratatul încalcă practica internaţională şi normele de drept existente la moment, devreme ce Imperiul otoman ceda ţinuturi care nu-i aparţineau şi care făceau parte dintr-un stat vasal, dar autonom, cu care imperiul avea un tratat garantînd frontierele de atunci. Pacea de la Bucureşti face ca Moldova să piardă pentru totdeauna mai mult de jumătate din teritoriul său.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ