Războiul geopolitic dintre Rusia şi Occident se desfăşoară pe teritoriul Moldovei

0
5

Liderul creştin-democrat Iurie Roşca şi candidatul PPCD la funcţia de primar general al capitalei, Alexandru Corduneanu, s-au aflat săptămâna trecută la Iaşi, unde s-au întâlnit cu reprezentanţii mass-media româneşti. În cadrul discuţiilor pe care au avut-o cu ziariştii români, Iurie Roşca a răspuns la o serie de întrebări legate de ultimele evoluţii ale politicii moldoveneşti. Presa din România s-a arătat extrem de interesată şi de alegerile locale generale care vor avea loc pe data de 3 iunie curent. Vă prezentăm mai jos câtva fragmente din răspunsurile pe care le-a dat vicepreşedintele Legislativului de la Chişinău jurnaliştilor din România.

– Ce aşteptări aveţi în ceea ce priveşte participarea electoratului la alegeri, în contextul în care, în ultima perioadă, au fost câteva scrutine care nu au putut fi validate din cauză că lumea nu s-a prezentat la urne?

– Până nu demult legislaţia Republicii Moldova prevedea un minim prea mare de participare care să facă alegerile valabile. În prezent, însă, acest prag a fost eliminat la recomandarea partenerilor noştri europeni. Aş vrea să menţionez că bătrânii sunt întotdeauna mai activi decât tinerii, mai ales că tinerii din Republica Moldova sunt plecaţi într-o majoritate considerabilă peste hotare, iar structura etnică şi de vârstă nu este întotdeauna avantajoasă pentru PPCD. Totuşi, această campanie electorală decurge într-un ritm destul de interesant, iar dinamica este promiţătoare. Pentru PPCD, capacitatea de organizare a unor astfel de competiţii este, de această dată, mult mai mare. PPCD a participat la 12 campanii electorale din 1989 până în prezent, de aceea, avem o capacitate de comunicare a mesajului mai mare decât a altor concurenţi.

Gestul de susţinere pentru preşedintele Băsescu pe care l-am făcut nu a fost pentru a obţine reciprocitate

– Speraţi într-un ajutor în campania electorală din partea Partidului Democrat şi Traian Băsescu, ţinând cont de faptul că l-aţi susţinut deschis la referendumul pentru demiterea sa?

– Bineînţeles vom fi bucuroşi dacă Partidul Democrat va fi alături de noi în această campanie electorală. Forma acestei susţineri, însă, poate fi doar cea pe care a manifestat-o PPCD cu ocazia acestui referendum. Orice fel de solidarizare prin declaraţii, prin prezenţă etc., este binevenită, deşi am făcut acest gest de susţinere pentru preşedintele Băsescu nu pentru a obţine reciprocitate. A fost un gest absolut sincer şi dezinteresat, necesar şi din punct de vedere moral. La fel am procedat şi în alte cazuri. În Georgia, de exemplu, când acolo era o bătălie extraordinară între Mihail Saakaşvili şi suporterii săi pe de o parte şi, pe de altă parte, vechile structuri comuniste şi proruseşti. Noi am fost alături de Mihail Saakaşvili. Atunci când în Ucraina avea loc confruntarea lui Victor Iuşcenko şi oponenţii acestuia din fostele structuri comuniste şi proruseşti, am fost alături de Victor Iuşcenco. PPCD a expediat atunci în calitate de observatori la alegerile parlamentare din Ucraina 3.000 de membri ai săi. La fel am procedat şi cu colegii noştri din Bielarus, care se află într-o situaţie mult mai grea decât orice militant democratic din regiune şi care suportă, inclusiv, asasinate şi încarcerări pentru opţiunile lor democratice. Cu atât mai mult a fost indicat să fim alături de Traian Băsescu, un lider care ne este şi frate de sânge, şi frate de familie politică, dar şi o persoană care reprezintă opţiunea categorică pentru schimbarea României.

– Credeţi că îmbulzeala la vot a cetăţenilor români din Republica Moldova l-a supărat pe preşedintele Voronin, care, recent, a atacat din nou România?

– Se pare că l-a supărat puţin. Cred că preşedintele Voronin a fost puţin gelos pe faptul că preşedintele Băsescu este atât de popular în Republica Moldova. Aş vrea să creionez, totodată, natura conflictelor care izbucnesc din când în când între Chişinău şi Bucureşti. Care este cauza acestor disfuncţii de comunicare? Este foarte important să reţinem cu exactitate cauzele pentru a putea trata cu grijă acest sindrom al neîmplinirii, care este unul lesne de înţeles pentru noi, românii din România şi cei din Republica Moldova. Basarabia, la ora actuală se confruntă cu o criză de identitate şi cu o inadecvare cu realităţile politice care au făcut posibilă consolidarea Republicii Moldova ca stat independent. Altfel zis, efectele ocupaţiei ruseşti şi ale deznaţionalizării au cam şters conştiinţa naţională a românului din cealaltă parte a Prutului. Românii din Republica Moldova, într-un procent destul de mare se consideră moldoveni. Trebuie să găsim cea mai înţeleaptă variantă de compatibilizare a acestor conflicte între fraţi pentru că este clar că această conştiinţă de român pentru un cetăţean al Republicii Moldova este direct proporţională cu gradul de educaţie şi de culturalizare. Populaţia în etate, de exemplu, care a făcut şcoala sovietică, consideră că ar fi de etnie moldovenească, în timp ce tinerii, educaţi în şcolile post-sovietice, ştiu bine că sunt români. Ceea ce vreau să menţionez este că noi putem oferi o soluţie simplă de compatibilzare a acestor neîmpliniri şi a acestor certuri. Republica Moldova are posibilitatea să îşi asume identitatea moldovenească politic vorbind. Ca politonim, toţi suntem moldoveni. Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt moldoveni: şi românii, şi ruşii, şi românii, şi găgăuzii şi bulgarii etc. Sunt moldoveni pentru că au cetăţenia Republicii Moldova. Fiecare este liber să-şi asume identitatea culturală, lingvistică, etnică, pe care o simte ca reprezentându-l. Trebuie să găsim acea înţelepciune pentru a trece peste aceste crize identitare care provoacă uneori declaraţii belicoase. Şi, în acelaşi timp, trebuie să înţelegem că conflictele geopolitice dintre Federaţia Rusă şi Occident au loc astăzi pe teritoriul Republicii Moldova. Aici s-a focalizat marea dispută: unde va cădea şi pentru cât timp frontiera geopolitică. Va rămâne ea pe Prut sau se va mişca, în continuare spre Răsărit, incluzând Republica Moldova şi, după aceea şi Ucraina. De aici şi exaltarea moldovenismului primitiv, privită ca o teorie ostilă României în general şi a identităţii culturale româneşti din Basarabia, în particular. În acest sens, consider că este nevoie să reţinem faptul că Republica Moldova, ca stat independent are nevoie de realizarea unui proiect strategic care se înseamnă atingerea calităţii de membru al Uniunii Europene şi cea de membru NATO. Aceasta este prioritatea momentului istoric care trebuie realizată. Preşedintele Voronin şi partidul pe care îl conduce a realizat o turnură spectaculoasă şi surprinzătoare pentru toată lumea, inclusiv pentru creştin-democraţii din Republica Moldova: adoptarea cursului european al Republicii Moldova. Din acel moment, toate discursurile publice ale partidelor politice relevante din Republica Moldova s-au uniformizat. Uniunea Europeană a devenit proiectul naţional al Republicii Moldova.

http://www.flux.md/p/index.php?action=show&idu=20868&cat=Cotidian National&rub=Politica&num=64

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ