Razvan Voncu: Basarabia literară s-a deprovincializat şi a intrat progresiv în circuitul cultural naţional.

0
56

Am ezitat îndelung în privinţa subiectului de astăzi. Chiar dacă, din motive sentimentale, vorbesc aici mai ales despre Basarabia, duminică, 5 iunie, au avut loc în România nişte alegeri locale care, deşi desfăşurate în bună regulă, au produs rezultate mai puţin aşteptate.

Dacă le-aş ignora, aş părea complet rupt de lumea reala. Dar nici sä le absolutizez, proclamându-le drept „istorice”, precum unii comentatori certaţi cu simţul istoric, nu pot. Prin urmare, vă propun o paralelă. Marţi, 31 mai, la Sala Media a Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, la orele 18,00, a avut loc Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor pe anul 2015. Printre premianţi, doi scriitori din Basarabia: poetul şi traducătorul Leo Butnaru (la categoria Traduceri, pentru volumul Panorama poeziei avangardei ruse) şi poeta şi eseista Maria Pilchin, laureata Premiului „Mircea Ciobanu” (cu volumul Poeme pentru Ivan Gogh). Un al treilea scriitor de la Chişinău, criticul Mircea V. Ciobanu (autor al unui foarte amuzant şi instructiv volum, intitulat Tratat cu literatură), nominalizat la Premiul pentru critică şi istorie literară, a pierdut strâns, la mare luptă, în faţa lui Mircea Anghelescu. E mult, e puţin? Eu aş spune că este un palmares excelent pentru un colţ de românitate, mic şi sărac, în care limba română încă se luptă din greu pentru a-şi recăpăta poziţia firească în viaţa publică şi privată. Basarabia literară s-a deprovincializat şi, în pofida evidentei întârzieri istorice, a intrat progresiv în circuitul cultural naţional. Duminicä, 5 iunie, au avut loc alegeri locale. Basarabia a fost reprezentată la vârf de Eugen Tomac, deputat, care a candidat din partea partidului fostului preşedinte Traian Băsescu pentru Primăria sectorului 1 al Capitalei. Las la o parte lipsa de respect a lui Eugen Tomac faţä de basarabenii cu cetăţenie română, care l-au votat în 2012, în speranţa că îi va reprezenta în Parlament: dacă ar fi câştigat la primărie, ar fi trebuit să demisioneze din Cameră. Din fericire, nu numai că n-a câştigat, dar e nevoie de un mic efort spre a-l identifica, printre candidaţii respinşi de electorat, cu un scor de „şi alţii”. E România anti-basarabeană? Nicidecum. Aceeaşi Românie care l-a respins pe Tomac i-a îmbrăţişat (prin elita ei literară) pe Leo Butnaru, Maria Pilchin şi Mircea V. Ciobanu. Poate cä n-ar strica să reflectăm la vorbele lui Arcadie Suceveanu, care spunea că singurul bun real de export al Basarabiei e cultura. Deocamdată, regiunea dintre Prut şi Nistru nu are ce valori să furnizeze politicii româneşti. Dar are multe de oferit culturii naţionale, care este şi cea mai bună cale de cunoaştere reciprocă şi de apropiere. Generaţia politică de azi de la Chişinău nu are înălţimea celei a lui Ion Buzdugan sau Pan Halippa. Dar generaţia culturală este superioară (în special tinerii) celei de la 1918. Aici e un teren de lucru foarte vast. Depinde doar de noi dacă îl vom exploata sau nu.

Citeste mai mult: adev.ro/o8ec8f

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ