Republica Moldova va avea referendum în septembrie și alegeri anticipate în noiembrie

1
119

Liderii AIE au luat o poziție comună referitor la situația politică din R. Moldova, astfel vom avea referendum la începutul lunii septembrie, iar la începutul lunii noiembrie alegeri anticipate parlamentare și prezidențiale.
Anunțul a fost făcut joi, 3 iunie, în cadrul unei conferințe comune dintre liderii AIE și Thorbjorn Jagland Secretarul General al Consiliului Europei, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău.
”Astăzi conștientizăm că Moldova trebuie să meargă pe drumuri europene, de aceea cred că referendumul este cea mai bună cale pentru cetățeni”, a declarat Mihai Ghimpu, președintele interimar.
Premierul Vlad Filat a spus că această poziție solidară are finalitate, „modificarea constituției prin referendum având și acceptul, dar și suportul din partea partenerilor europeni, ar reduce la redarea dreptului pentru cetățean de a-și alege șeful statului”.
Președintele PD, Marian Lupu a spus că astfel vom depăși criza politică, dar și constituțională ”nu am dorit să mergem pe această criză de alegeri repetate, având o situație economică dificilă dar vom rezolva până la sfârșit urmând principiile de legitimitate și legalitate”.
Liderul AMN, Serafim Urechean a menționat că „cetăţenii nu doresc anticipate, dar nu avem dreptul de a nu îndeplini prevederile Constituţiei. Vom participa împreună la referendum, vom participa ulterior la anticipate şi sunt ferm convins că democrația va câştiga”.
Thorbjorn Jagland a spus că atât Comisia de la Veneția cât și celelalte instituții europene sprijină această propunere a liderilor AIE de modificare a art. 78 din Constituție, dar a transmis și un mesaj cetățenilor moldoveni ”îi rog să participe în septembrie pentru a-și oferi votul, astfel încât să fie depășită această criză constituțională și Moldova să se poată mișca înainte devenind un partener important în cooperarea cu UE”.

1 COMENTARIU

  1. Pe parcursul a mai multor secole, frontierele Moldovei au fost extrem de mobile. Din punct de vedere juridic, între Republica Moldova de astăzi şi voievodatul Moldovei, întememiat în 1359, nu există o legătură de succesiune aşa cum pretind “tovarăşii”. Pierderea Basarabiei în favoarea Imperiului Rus nu a împiedicat existenţa Principatului Moldovei în continuare, acesta continuându-şi existenţa până în ianuarie 1862, când s-a unit cu Principatul Munteniei, dând naştere României. Iată de ce, ţin să remarc existenţa unei succesiuni de drept a Republicii Moldova faţă de Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) creată în anul 1924, care la acea vreme făcea parte din Ucraina sovietică, moştenind frontierele oficiale ale acesteia , stabilite de autorităţile sovietice în august 1940. Şi de aici recurge dilema existenţei unei legitimităţi a RM în cazul în care, la proclamarea independenţei , se auzeau voci care chemau clasa politică la unirea cu România, ceea ce era şi firesc, şi alte voci, în special a nostalgicilor Uniunii Sovietice, care cereau refacerea unităţii euroasiatice pierdute în decembrie 1991. Până la urmă, independenţa RM a fost o soluţie, mai degrabă, de compromis între cele două segmente politice, decât decizie raţională. Fiind situată la confluenţa a trei regiuni politico-geografice: Europa Centrală, Europa de Sud-Est şi Europa de Est, Moldova este situaţă într-o zonă de turbulenţă geopolitică ceea ce îi conferă statul de frontieră tip “limes” decât cea de “zonă-tampon” între UE şi zona de interese economice, militare şi politice nemijlocite ale Rusiei, iar probleme nu încetează să apară. Acest referendum se poate solda cu eşec, deoarece are loc într-un stat care nu şi-a definitivat o strategie politică. Este o speranţa care moare ultima, dar tot moare…

LĂSAȚI UN MESAJ