RSS Feed

Reunificarea cu Moldova nu e imposibila.

0

octombrie 9, 2007 by Românism

Mihai Razvan Ungureanu, 39 de ani, ministru de Externe in perioada decembrie 2004 – februarie 2007, a devenit diplomat de cariera in 1998, cand a fost numit secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de Andrei Plesu, pe atunci seful diplomatiei romane. Intre 2001 si 2003 este emisar regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est si, ulterior, reprezentantul Romaniei la Initiativa de Cooperare Sud-Est-Europeana (SECI) (2003-2004) cu sediul la Viena, functie pe care a reluat-o dupa demisia sa din fruntea MAE.

» Cand si de ce si-a pierdut politica externa autohtona coerenta?
— Nu pot spune ca e pierduta, ca si cum un atribut al politicii externe ar disparea.
» In orice caz, a fost avariata.
— Subiectele arzatoare ale momentului sunt Kosovo, relatia la nivelul UE cu Federatia Rusa si, intr-un plan strategic mai amplu, relatia transatlantica si felul in care UE isi va construi prezenta la nivel global printre gigantii politicii internationale. Cel putin pe tema UE-Rusia diferenta de opinii nu este semnificativa. Dar pe subiectele care faliaza UE, pronuntarea pe care o asteptam de la Romania trebuie sa fie ferma de la inceput pana la sfarsit, sau una de completa pliere pe pozitia majoritatii. Nu poti spune in acelasi timp ca esti pregatit sa faci parte din context si sa ai declaratii contrare intereselor UE. Interesul national nu trebuie exprimat in presa, ci in conclavul ministrilor de Externe.

» Va referiti la situatia din Kosovo in care ministrul roman de Externe spune ca nu este de acord cu autonomie largita, dar nu sustine acelasi lucru si in dezbaterile pe care le are la Bruxelles?
— Trebuie sa adaug ca pozitia noastra este aceeasi pe care si eu am sustinut-o in perioada ministeriatului meu. Cred ca trebuie respectate niste principii de drept international care fundamenteaza echilibrul la nivelul continentului. In acest set de principii de drept international se afla si principiul inviolabilitatii frontierelor, statuat de Tratatul de la Paris din 1947, dar mai ales de Actul Final de la Helsinki din 1975.

» Intre timp, s-au retrasat insa destule frontiere in Europa.
— Da, dar din cu totul alte motive decat dictatul politic extern.

» Romania mare a aparut in 1918, cu larg sprijin extern.
— Ca istoric, n-as fi neaparat de acord, fiindca Romania mare nu s-a nascut peste noapte.

» Nici Kosovo nu va deveni autonom peste noapte.
— Este o situatie oarecum diferita, dar principiile de drept international obliga la o conduita mai creativa din partea UE. Concluzia pe care suntem tentati s-o intelegem din planul Ahtisaari este independenta, dar nu cred ca aceasta este singura replica la interesul comunitatii albaneze din Kosovo.

» Romania nu este de acord cu acordarea unei autonomii largite provinciei Kosovo, punandu-se astfel in dezacord cu partenerii comunitari. Daca nu impune un fel de „veto” in acest sens, de ce mai insista in aceasta privinta?
— Cred ca trebuie sa fim mult mai clari. Noi nu suntem de acord cu solutiile grabite si insuficient nuantate. Vocea Romaniei trebuie sa fie mai puternica si mai ales continuua.

» Romania mai degraba tace si este incoerenta?
— Mai degraba sopteste.

» Guvernul Tariceanu 2 a fost la fel de credibil in arena internationala ca Guvernul Tariceanu 1?
— Va raspund piezis: premierul are o imagine foarte buna in exterior.

» In cazul in care vi s-ar propune, v-ati intoarce in fruntea MAE?
— Nu in orice conditii si nu oricum.

» In ce conditii?
— Garantia unei bune colaborari este esentiala pentru buna functionare a Ministerului de Externe, altminteri prezenta in fruntea unui astfel de minister este decorativa.

» Cu cine nu ati avut o buna colaborare?
— Am avut si surprize neplacute din partea unor colegi de Executiv.

» Cine v-a surprins neplacut?
— Veti afla din memorii.

» Care a fost planul dvs. in legatura cu Republica Moldova?
— Lucrurile trebuie despartite in doua mari categorii: interesele strategice si interesele tactice. Cele tactice tin de modul in care administram dialogul, si aici atitudinea noastra a variat in functie de angajamentul Romaniei: inainte de admiterea in UE si dupa. Tactic, dialogul cu Republica Moldova pretinde multa flexibilitate si o pozitie acomodanta. Nu ar trebui sa ne surprinda suspiciunea cu care ne raspunde Chisinaul. Excesul de adrenalina dauneaza, la fel ca pasivitatea. In plan strategic, interesul nostru este foarte precis: vrem ca, la un moment dat, Republica Moldova sa se califice pentru inceperea negocierilor de aderare.

» Dincolo de acestea, Traian Basescu a vorbit anul trecut despre un proiect de unificare a Basarabiei cu Romania.
— Va pot spune doar ca in politica nimic nu e imposibil.

» Exista deci in viitorul mai mult sau mai putin indepartat posibilitatea ca cele doua tari sa se reunifice?
— Nu pot fi profet in tara mea, dar nu se porneste de la aceasta ipoteza in relatia cu Republica Molodova, a carei independenta am recunoscut-o in 1991.

» Vi se pare posibila ideea presedintelui Basescu de a acorda cetatenie romana unor largi grupuri de cetateni moldoveni?
— N-ar trebui sa existe nici o problema de ordin tehnic sau juridic pentru a modifica Legea cetateniei 21/1991. Pe fondul coniventei cu presedintele si premierul, incepand cu martie 2005 am stabilit modificarile. Au existat ezitari la nivelul Executivului, in ciuda insistentei continue a MAE pentru a gasi solutia optima pentru facilitarea obtinerii cetateniei romane si in aprecierea efectelor pe care acordarea cetateniei le-ar putea antrena in momentul in care Romania va intra in UE. Legea trebuia schimbata in 2005-2006.

» Se discuta despre aproape un milion de cetateni moldoveni care solicita cetatenia romana, chiar daca modalitatea tehnica ar fi usurata pentru analizarea atator cazuri, e nevoie de multi ani, e posibil sa se acorde cetatenia in bloc acestora potrivit normelor dreptului international?
— Nu cred, legile sunt individuale. Exista insa si variante juridice aplicabile care, pe baza argumentelor istorice, ar putea permite membrilor unor comunitati modalitati mai usoare de redobandire a cetateniei.

» Exista o serie de temeri ca printre moldovenii care ar primi cetatenie romana s-ar putea ascunde rusofoni apropiati ai grupurilor mafiote.
— Statul analizeaza caz cu caz, verificand fiecare situatie in parte. De noi depinde felul in care se aplica legea.

» Se poate spune ca Republica Moldova este un al doilea stat roman?
— Da. Sunt doua state care impartasesc aceeasi cultura, au acelasi idiom, se revendica de la aceeasi istorie, existenta statala leaga indubitabil cele doua state si nu trebuie sa ne ferim sa spunem ca este vorba despre doua state romanesti.

» Relatia cu Ucraina ramane in continuare complicata; cand va asteptati sa fie dat verdictul in diferendul legat de platoul continental din jurul Insulei serpilor?
— Anul acesta cel mai devreme, anul viitor cel mai tarziu.

» Daca verdictul este nefavorabil Romaniei, exista vreo cale de atac?

— Nu.

» Dar daca verdictul e nefavorabil pentru Ucraina, este posibil ca aceasta tara sa nu-l recunoasca sau sa nu-l aplice?
— Hotararile Curtii de la Haga sunt de obicei obligatorii.

» Kievul a demonstrat deja ca refuza hotararile internationale in privinta constructiei Canalului Bastroe.
— Aici vorbim despre nerespectarea unor angajamente internationale, desi in principiu este vorba de aceeasi problema.

» De ce este inghetata relatia cu Rusia?
– Nu este inghetata, dar nu cred ca investim suficient in aceasta relatie; relatia este fundamentata pe relatia UE-Moscova, la care se adauga notele proprii.

» Aceste „note proprii” date de Traian Basescu au fost considerate „neprietenoase” la Moscova.
— Dialogul dintre Bucuresti si Moscova are nevoie mai degraba de gesturi decat de retorica.

» Ce fel de gesturi?
— Gesturi angajante de natura economica.

» De pilda, mai multe investitii rusesti in Romania, cum sugereaza premierul?
— Va pot da un exemplu din perioada cand eram ministru de Externe: am deschis la Rostov pe Don un consulat general pornind de la o observatie de bun-simt, ca piata romaneasca a bunurilor de larg consum este comparabila cu pietele regionale rusesti. Mergand acolo cu o serie de oameni de afaceri, am constatat ca relatiile constituite intre agentii economici din aceasta provincie si agentii economici din Romania au generat un volum economic important.

» E bine ca agentii economici rusi sa vina in Romania.
— Cred ca e mult mai bine ca noi sa gasim piete de desfacere in provinciile Rusiei unde gradul de absorbtie al produselor noastre este foarte mare. Exista legende favorabile legate de mobila, de imbracamintea, incaltamintea aduse din Romania. In ce priveste investitiile industriale, exista si investitii ratate si bune, dar interesul nostru nu a fost acela de a ne implica in dirijarea investitiilor din Federatia Rusa, ci acela de a absorbi cat mai multe investitii. Noile reguli economice impuse de Romania sunt respectate mai ales de investitorii din UE sau SUA.

» Marea Neagra a ramas un „lac rusesc”?
— Expresia aceasta are propria istorie si nu face nicicum dreptate adevarului. Presedintele Basescu a spus-o cu un zambet si trebuie sa intelegem sensul anecdotic al citatului. Marea Neagra are un destin pozitiv, in conditiile in care Turcia este stat candidat al UE.

» Ce pot astepta Romania de la Rusia si Rusia de la Romania?
— Romania este un partener, chiar daca inegal, care poate fi un amic foarte bine plasat atat in NATO, cat si in UE. Asteptam de la Rusia flexibilitate si proiect strategic care sa tina cont si de interesele noastre

» Declaratiile dure ale presedintelui nu fractureaza aceasta relatie?
— Va pot spune doar ca UE priveste cu tot mai multa reticenta constituirea unui contract partenerial cu Federatia Rusa.

» Ce conta din punct de vedere strategic mai mult cand erati ministru: relatia cu Bruxelles-ul sau axa Londra-Washington?
— Contau in aceeasi masura.

» Vanzarea Rompetrol companiei de stat din Kazahstan este utila in proiectele romanesti la Marea Neagra?
— Orice succes economic romanesc ar trebui sa ne bucure. Evident ca se adauga la vocea politica a Romaniei la Marea Neagra.

» Ati ramas in legatura cu PNL?
— Da, sunt in legatura cu foarte multi oameni din partid.

» Ce va apropie si ce va desparte de acest partid?
— Sunt un om de dreapta, ma apropie afinitatea ideologica si cred ca viitorul Romaniei depinde de felul in care se consolideaza dreapta.

» De ce ati refuzat sa conduceti lista liberalilor pentru alegerile europarlamentare?
— La inceput ma incanta faptul sa pot reprezenta Romania la Bruxelles intr-o colectie de personalitati care acolo dau mai mult seama de interesele tarii decat de cele ale partidului. Dar dupa amanarea scrutinului europarlamentar programat pentru luna mai ordinea de prioritati s-a schimbat, ratiuni personale si ratiuni de destin pe de alta parte m-au condus la decizia de a declina oferta premierului Tariceanu.

» V-ati gandit ca ar putea exista un alt partid in care sa va regasiti?
— Nu se pune problema acum.

» In acest moment va mai reprezinta PNL, va simtiti confortabil cu actuala imagine a guvernului?
— Da.

» Daca dupa alegeri viitorul partid de guvernare, de pilda PD sau PSD, v-ar propune portofoliul Externelor, ati accepta?
— Nu stiu.
O strategie de politica externa inutila

» Este viabila o strategie de politica externa pe 10 ani, asa cum a propus succesorul dvs., Adrian Cioroianu, in conditiile in care state mari precum SUA fac astfel de strategii doar pe patru ani?
– A configura o strategie de politica externa pe o perioada atat de mare are nevoie de un argument esential, care trebuie sa fie vizibil: o intelegere politica absoluta asupra problemelor de politica externa. O astfel de coniventa nu se vede insa pana acum.

» Rezulta ca strategia dlui Cioroianu este relativ inutila.
– Daca as fi fost in locul sau, as fi fost poate mai prudent in ceea ce priveste intervalul de timp la care se raporteaza construirea strategiei de politica externa. Exista riscul ca dinamica relatiilor internationale sa fie atat de accentuata incat orice predictie sa devina inutila.

» Ce-i lipseste dlui Cioroianu pentru a deveni un bun ministru de Externe?
– Nu ma pot pronunta.

» Credeti ca greselile facute de el tin de ignoranta sau de faptul ca echipa de la MAE nu-l sprijina suficient?
– Nu pot vorbi despre dl Cioroianu.


0 comments »

  1. ROMAN spune:

    AVEM ACEASI LIMBA, AVEM ACELASI DRAPEL , AVEM ACELASI SANGE , NU STIU DE CE SUNTEM DESPARTITI.DARAMATI ACEST „ZID AL BERLINULUI”. TRAIASCA ROMANIA MARE!!!!!

  2. VANDER ALEX spune:

    PENTRU CA MOLDOVA SA SE REUNIFICE CU ROMANIA NU ESTE NEVOIE DECAT DE COMPLETAREA UNEI SIMPLE CERERI TIP IN ACEST SENS DE CATRE PARLAMENTUL BASARABIEI(RM).

    CEREREA VA FI IMEDIAT APROBATA LA BUCURESTI SI VA PROMIT EU CA ASA VA FI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+