Reuters: Noua politică externă a Chinei prinde formă în Republica Moldova

0
84

china moldova economieStatele mici şi sărace, fără resurse minerale importante, sunt candidaţi improbabili la investiţii din partea celei de-a treia economii a lumii. Şi totuşi, China manifestă un interes în creştere faţă de Republica Moldova, un fost stat sovietic mai sărac decât multe ţări din Africa, comentează pentru Reuters jurnalista Olesya Dmitracova.

China a semnat în iulie 2009 un memorandum de înţelegere pentru un credit de un miliard de dolari către Republica Moldova, echivalentul unei zecimi din PIB-ul acestei ţări şi de departe cel mai mare împrumut pe care îl va primi.

Întrebaţi de ce, experţii caută explicaţii. „Este adevărat că exportatorii chinezi caută să îşi diversifice baza de export”, afirmă Duncan Innes-Ker, analist al Economist Intelligence Unit (EIU), de la Beijing. „Aş fi crezut că vor merge în locuri mult mai tradiţionale, pentru că Moldova nu are infrastructură”, adaugă el. Criza economică a lovit puternic Republica Moldova, unde fondurile trimise de cetăţenii săi plecaţi la muncă în străinătate se ridică la o treime din PIB. În 2009, aceşti muncitori au trimis acasă cu o treime mai puţini bani decât în anul anterior, potrivit Băncii Naţionale. Aşadar, Republica Moldova are nevoie de bani.

Olesya Dmitracova scrie din centrul de comună Baroncea, raionul Drochia, despre cazul Marianei Liulceac, care în anii trecuţi trăia din banii veniţi de la soţul său, ce lucra în construcţii în Rusia. Asta îi permitea să işi trimită fiul la un internat pentru copii cu dizabilităţi. Soţul ei însă nu mai este plătit de şase luni iar fiul a trebuit să renunţe la şcoală. Familia Liulceac trăieşte acum într-o casă cu două camere, cu trei copii, fără bucătărie, baie sau apă curentă şi continuă să supravieţuiască numai datorită unor donaţii venite din Marea Britanie.

CIA HandBook rezumă perspectivele pesimiste ale ţării: „Va avea probabil o revenire modestă în 2010, dar rămâne vulnerabilă la incertitudine politică, capacitate administrativă redusă, interese birocratice, preţuri mari la combustibili, condiţii meteo nefavorabile pentru agricultură, scepticismul investitorilor străini şi prezenţa regimului separatist ilegal din regiunea Transnistria”.

Avantaje
Ce mai caută, însă, China, în afară de a-şi diversifica o parte din rezervele valutare de 2.400 miliarde de dolari? Călătoria prin Republica Moldova oferă unele posibile ţinte. Deşi singura limbă oficială este moldoveana, majoritatea populaţiei poate vorbi rusa şi mii de oameni merg la muncă în fosta republică stăpână din URSS. Agricultura reprezintă o cincime din economia Moldovei. Datorită sistemului moştenit din epoca sovietică, nivelul de alfabetizare este un pic ridicat decât în SUA. Capitala Chişinău este plină de cafenele Internet, iar Republica Moldova se situează confortabil în prima jumătate a clasamentului celor 134 de state indexate de Forumul Economic Mondial din punctul de vedere al potenţialului tehnologiei informaţiei.

Fonduri din creditul promis, aflat încă în negociere după ce a fost convenit cu guvernul anterior, se vor îndrepta spre proiecte de construcţii şi infrastructură. O altă parte va merge spre crearea de industrii de înaltă tehnologie, afirmă guvernul actual.

Influenţă
Mai semnificativă este, însă, influenţa pe care împrumutul o poate cumpăra. „China îşi pune în practică noua politică externă”, de superputere în ascensiune, spune Lilit Gevorgyan, analist la IHS Global Insight.

În timp ce devine tot mai agresivă economic faţă de SUA, China se mişcă uşor spre zone sărace din Europa de Est, construind treptat relaţii financiare cu vecinii Rusiei. În iulie 2009, a convenit să investească peste un miliard de euro pentru construirea de uzine electrice şi şosele în Tadjikistan, un fost stat sovietic cu resurse naturale limitate. În martie, banca centrală din China a fot de acord cu un schimb de valută de 2,93 de miliarde dolari cu o altă fostă republică sovietică, Belarus. „Prin întărirea prezenţei sale în curtea Rusiei, China îşi construieşte mai multe pârghii în negocierile generale cu Moscova”, spune Innes-Ker, în timp ce Lilit Gevorgyan este de acord că Beijingul vrea să câştige „dividende politice”. Iar Moldova este în curtea Rusiei în mai multe sensuri, dacă ne gândim la Transnistria, o regiune separatistă ce doreste independenţă sau alipire la Rusia, în timp ce autorităţile de la Chişinău nu vor să îi ofere decât autonomie.

China va avea nevoie de pârghii tot mai puternice în relaţia cu Rusia, pe măsură ce acordurile bilaterale în domeniul hidrocarburilor se extind. Rusia asigură aproape 8% din totalul petrolului brut importat de China, iar Gazprom se află în negocieri avansate pentru un acord de furnizare de gaz.

„Timp de decenii, Rusia a avut relaţii dificile cu puternicul său vecin estic, însă acum omul său forte, primul ministru Vladimir Putin, a decis să le lase în urmă şi să se îndrepte spre o cooperare economică mai strânsă”, au comentat analiştii IHS Global Insight într-o notă din octombrie 2009, observând, însă, că între cele două puteri se menţine neîncrederea.

Moldova – curtea Europei

Pentru China, împrumutul către Republica Moldova nu este lipsit de potenţial comercial şi ar putea constitui o modalitate de a-şi stabili o clientelă atât în curtea Uniunii Europene (UE), cât şi a Rusiei. „Există sinergii între interesele de export ale Chinei şi baza manufacturieră specifică a Republicii Moldova”, explică Franklin Steves, consilier politic în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). China se va concentra probabil pe sectoarele agricol, textilelor şi vinului din Republica Moldova, estimează Steves, potrivit căruia exporturile chineze spre Uniunea Europeană via Republica Moldova ar reduce semnificativ costurile de transport.

Salariile comparativ scăzute au atras deja un număr de fabricanţi textili europeni, unii mutându-şi producţia din România, spre exemplu, unde salariile au crescut. Sărăcia, guvernarea slabă şi conflictul din Transnistria fac din şansele Republicii Moldova de aderare la UE o perspectivă îndepărtată. Statul este membru al Parteneriatului Estic al UE şi are alocate fonduri europene de 210 milioane de euro pentru 2007-2010, pentru proiecte de promovare a democraţiei şi reformelor.

Împrumutul promis de China ar putea, însă, să întreacă cu mult orice fonduri venite de la Bruxelles sau de oriunde altundeva. Înainte de a deveni prim-ministru al actualei coaliţii pro-occidentale, Vlad Filat declara că se aşteaptă ca Republica Moldova să primească două miliarde de dolari din Occident (n.r. 1,5 miliarde de la instituţii financiare internaţionale şi 500 de milioane din fonduri americane). Până acum au fost eliberate 93 de milioane din cele 574 ale împrumutului convenit cu FMI luna trecută.

Rusia a promis fostului guvern comunist un credit de 500 de milioane de dolari, din care nu a fost livrat deocamdată nimic.

Desigur, nici din partea Chinei nu s-a primit până acum niciun ban, dar promisiunea este destul de puternică. „Într-un fel, într-o ţară mică cum e Republica Moldova poţi obţine mai mult profit de pe urma banilor investiţi”, consideră Steves.

Articole de interes:
Mediafax – De ce este interesată China de Republica Moldova?
Infotag – China va acorda R. Moldova un grant în valoare de $ 2,9 mil.
The Wall Street Journal – China caută oportunităţi de afaceri în Europa

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ