România nu a acordat Republicii Moldova „nici un carandaş”?

0
21

Relaţiile economice dintre Republica Moldova şi Romania s-au dezvoltat dintotdeauna destul de dinamic in pofida tensiunilor politice care au existat cu regularitate intre aceste două ţări, se arată într-un comentariu difuzat de agenţia Imedia.

Proverbială in acest sens a devenit declaraţia premierului de la mijlocul anilor 90, Andrei Sangheli, care spunea – cu referire la asistenţa, inclusiv economică a Bucureştiului – că Romania nu a acordat Republicii Moldova „nici un carandaş” (ru: creion – Imedia).

Chişinăul a refuzat atunci, sub diferite motive, să participe la construcţia Centralei nucleare de la Cernavodă, care era privită de mulţi ca o sursă alterativă de asigurare cu energie electrică, dar şi la alte proiecte.

A urmat o perioadă scurtă de dezgheţ, însă după ce in februarie 2001 la putere au venit comuniştii relaţiile au devenit şi mai reci, iar in ultimii ani chiar şi duşmănoase.

Este adevărat că reluarea şedinţelor comisiei interguvernamentale in acel an, in cadrul căreia s-a discutat despre mai multe proiecte ambiţioase, părea să readucă la normal legăturile intre două state vecine. La Chişinău „a aterizat” in scurt timp un grup de manageri care reprezentau 11 companii de asigurare româneşti, a fost ales chiar şi sediul pentru deschiderea unei burse de mărfuri moldo-română, au fost iniţiate discuţii privind o eventuală participare a companiilor româneşti la privatizarea unor intreprinderi de stat moldoveneşti. O nouă răcire a relaţiilor pe axa Chişinău-Bucureşti a îngheţat aceste proiecte, astfel că unele au şi fost ratate.

Romania s-a menţinut in ultimii 15 ani printre primii cinci parteneri comerciali ai Republicii Moldova, iar in 2008 şi prima jumătate a anului 2009 a fost destinaţia principală a mărfurilor moldoveneşti, nu atat graţie relaţiilor politice bune, cat in pofida lipsei aproape totale a acestora.

Importurile Republicii Moldova din Romania au crescut de cinci ori in anii 2000-2008, până la 590.78 milioane de dolari SUA, iar exporturile de mărfuri moldoveneşti pe piaţa românească sau majorat de aproape nouă ori, până la 335.8 mil. USD. Este adevărat că aceste creşteri veneau după „şocul” crizei financiare regionale, cand importurile s-au menţinut aproape la acelaşi nivel, iar exporturile din Republica Moldova spre Romania au scăzut cu peste 35 la sută.

Pe parcursul anului 2008 şi primele luni ale anului 2009 Romania a fost principala piaţă de desfacere a mărfurilor moldoveneşti, dar a pierdut această poziţie in scurt timp după introducerea de către Chişinău a vizelor pentru cetăţenii romani, ce a afectat grav schimburile comerciale intre cele două ţări.

Anul 2009 a fost un an prost pentru comerţul exterior, in general, şi pentru schimburile comerciale cu Romania, in particular. Efectele crizei s-au suprapus cu răcirea ordinară a relaţiilor intre ambele state. Exporturile de mărfuri din Republica Moldova pe piaţa românească au scăzut cu 50%, după unsprezece luni, iar importurile de peste Prut s-au redus cu 30% (o reducere mai mare printre TOP 5 destinaţii pentru mărfurile moldoveneşti a inregistrat-o cu Ucraina).

Chişinăul a exportat in Romania mărfuri in valoare de 221 mil. USD şi a importat bunuri in valoare de 281 mil. USD.
Cele mai importante categorii de bunuri exportate din Republica Moldova pe piaţa românească au fost: maşini şi aparate, grăsimi şi uleiuri, fire, cabluri şi alte conductoare electrice, zahăr şi zaharoză pură, îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte.

Republica Moldova a importat din Romania in 2009 uleiuri din petrol sau din minerale bituminoase; maşini, aparate şi echipamente electrice; produse ale industriei chimice; materiale plastice şi articole din acestea; autovehicule destinate transportului de pasageri şi mărfuri.

Intr-o analiză comparativă, realizată la mijlocul lunii decembrie 2009, de Centrul Analitic Independent de la Chişinău şi Societatea Academică Română se consta că „au diminuat exporturile de textile, materiale de construcţie, uleiuri de floarea soarelui din Moldova in Romania.

In acelaşi timp unele produse au inregistrat creştere (fire, cabluri şi alte conductoare electrice, zahăr, seminţe de floarea soarelui. Comerţul bilateral este mai important pentru Moldova (20.4% din exporturile totale şi 12% din importurile totale), iar pentru Romania intr-o măsură mai mică (1.7% din exporturi şi 0.4% din importuri. Structura exporturilor moldoveneşti s-a schimbat semnificativ după aderarea Romaniei la UE, cu o diminuare a produselor agricole şi agroalimentare şi creşterea exportului de fire, cabluri conductoare electrice, mai constată experţii.

Potrivit studiului, pentru unele produse Romania este principala piaţă de desfacere pentru Republica Moldova: zahăr (86% ), maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora (84%), încălţăminte (60%). Principalul export al Romaniei in Republica Moldova sunt uleiurile din petrol şi materialele bituminoase (51%).

Date ale Camerei Înregistrării de Stat de la Chişinău arată că după numărul intreprinderilor cu capital străin Romania ocupă detaşat locul intai cu 1057 companii in registrul de stat sau 15% din totalul intreprinderilor cu capital străin inregistrate in Republica Moldova. Pe poziţiile următoare se plasează Turcia şi Italia cu un număr de 823 şi 762 de companii. Însă după volumul de investiţii Romania este pe locul şase cu o cifră de 360.6 milioane de lei, departe de Olanda şi Federaţia Rusă care au investit in Moldova 917 mil. şi respectiv 865 mil. lei. Printre cele mai mari companii româneşti cu investiţii in Republica Moldova se numără Petrom, Rompetrol, BT Leasing.

Am putea doar presupune cum ar fi evoluat relaţiile comerciale intre Republica Moldova şi Romania in cazul in care nu ar fi existat tensiunile politice intre ambele state, care au „hărţuit” incontinuu economicul. Intr-un moment de „linişte” relativă in 2008, piaţa românească devenise principala destinaţie pentru mărfurile moldoveneşti.

Autor: Imedia
Sursa: imedia.md

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ