Românii din Timoc i-au mulţumit lui Vlad Cubreacov pentru susţinere

0
9
Câţiva reprezentanţi ai românilor din Serbia au venit la Chişinău pentru a-i mulţumi deputatului creştin-democrat pentru apărarea cauzei acestora în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Duşan Pârvulovici, directorul Federaţiei Românilor din Serbia, a înmânat deputatului Vlad Cubreacov o diplomă de onoare, în semn de recunoştinţă faţă de apărarea intereselor românilor din Valea Timocului. La rândul său, Vlad Cubreacov a transmis o inimă de aur preotului Boian Alexandrovici, parohul bisericii comunei Mălainiţa de pe valea Timocului, singura biserică din Serbia unde se oficiază slujbe în limba română.

În cadrul emisiunii „Epicentru”, de la Eu TV, deputatul Vlad Cubreacov, s-a referit la problema românilor din Valea Timocului: „Până la urmă, este vorba de o politică a guvernului. Să ştiţi că acest subiect a fost unul de o largă dezbatere în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Delegaţia sârbă a insistat pe această diferenţiere, pe care noi o considerăm absolut artificială şi am încercat să explic. Chiar m-am declarat „vlah”. Am spus că dacă sunt român, sunt în acelaşi timp şi vlah, dacă aşa se traduce acest termen în limba sârbă. Am prezentat şi o serie de exemple. Există cazul germanilor, care îşi spun „deutch” în limba lor, unii slavi îi numesc „nemţi”, iar italienii îi numesc „tedeschi” etc. Faptul că avem în uz mai mulţi termeni, nu înseamnă că realitatea etnică se schimbă, este aceeaşi. Obligaţia oricărui guvern este să stingă focul, nu să toarne gaz pe foc. Aici, mai degrabă, este vorba de un alt principiu mai vechi: „dezbină şi stăpâneşte””.

Valea Timocului este locuită de români din cele mai vechi timpuri. În secolele X şi XI aceştia au avut propriul cnezat, iar în secolul XII au contribuit la crearea, împreună cu bulgari, a unui cnezat. Elementul românesc devenise atât de periculos pentru sârbi, încât, în secolul XII, cnejii locali au adoptat o lege prin care se interzicea cununia cu românce, ca să nu-şi piardă neamul.

După dispariţia statului sârb, românii au intrat în componenţa paşalâcului Vidinului. Din cauza revoltelor dese, otomanii au acceptat crearea unei provincii autonome, cu capitala la Nogotin, fiind condusă de cneji români.

În secolul XIX, românii au fost prinşi în conflictele teritoriale dintre sârbi şi bulgari. După dispariţia federaţiei Iugoslave, românii au ajuns să fie consideraţi „element duşmănos”, iar orice amintire despre existenţa românilor – drept trădare.

În prezent, în Serbia există peste 300 de mii de români.

http://www.flux.md/articole/4960/

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ