Rusia trebuie să-şi retragă prezenţa militară ilegală din Regiunea transnistreană a Republicii Moldova

0
16

O delegaţie a Parlamentului Republicii Moldova, formată din Iurie Roşca, vicepreşedinte al Parlamentului, preşedinte PPCD, şi Veaceslav Untilă, prim-vicepreşedinte al Alianţei Moldova Noastră, participă la Adunarea Parlamentară NATO, care îşi desfăşoară lucrările în oraşul spaniol Valencia, între 14 şi 18 noiembrie. În cadrul dezbaterilor asupra raportului „Viitoarea agendă politică a NATO”, prezentat de dna Raynell Andreychuk (Canada) membrii delegaţiei Moldovei au iniţiat un amendament la proiectul Rezoluţiei „Viitorul relaţiilor NATO-Rusia”.

Prezentăm mai jos conţinutul acestui document cu amendamentul celor doi deputaţi. Precizăm că iniţiativa delegaţiei Moldovei a fost semnată de o serie de membri ai AP NATO, printre care delegaţiile Belgiei, Georgiei şi Turciei.

VIITORUL RELAŢIILOR NATO–RUSIA

Adunarea

1. Accentuează impactul pozitiv al continuării parteneriatului şi politicii „Uşilor Deschise” a NATO;

2. Conştientizând realizările Parteneriatului NATO-Rusia;

3. Recunoscând că Rusia joacă un rol important în asigurarea securităţii euroatlantice şi globale;

4. Fiind profund îngrijoraţi de folosirea disproporţionată a forţei de către Rusia în Georgia în august 2008 şi de insuficienţa acordului de încetare a focului;

5. Regretând recunoaşterea unilaterală a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei de către Rusia;

6. Fiind convinşi de faptul că bunele relaţii între Rusia şi vecinii săi sunt un factor esenţial pentru stabilitatea şi securitatea regională şi europeană;

7. Accentuând faptul că Aliaţii şi Rusia împărtăşesc o serie de preocupări privind securitatea, inclusiv ameninţarea din partea grupurilor teroriste, instabilitatea continuă din Afganistan, proliferarea armelor de distrugere în masă şi programele iraniene nucleare şi de producere a rachetelor;

8. Fiind convinşi de faptul că numai cooperarea strânsă între NATO şi Rusia poate contribui substanţial la crearea unei Europe stabile şi sigure;

9. Fiind îngrijoraţi de faptul că resursele energetice pot fi folosite ca arme politice împotriva vecinilor;

10. Exprimându-ne convingerea că Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (FACE) şi Tratatul Intermediar privind Forţele Nucleare (INF) rămân a fi pietre de temelie a securităţii euroatlantice şi regretând faptul că Rusia a anunţat un moratoriu asupra Tratatului FACE şi consideră invalidat tratatul INF din 1987;

11. CEREM Guvernului şi Parlamentului Rusiei:

a. să construiască relaţiile externe ale Rusiei, în particular relaţiile acesteia cu fostele republici sovietice, într-o manieră bazată pe principiile Cartei Naţiunilor Unite, ale Statutului Consiliului Europei, ale Actului Final de la Helsinki din 1975, ale Cartei de la Paris din 1990, ale Cartei de la Istanbul privind Securitatea Europeană din 1999, şi anume:

i. respect şi egalitate necondiţionată în respectarea suveranităţii altor state, inclusiv integritatea lor teritorială şi inviolabilitatea frontierelor lor;

ii. neintervenţia în afacerile interne ale altor state suverane;

iii. abţinerea de la ameninţarea sau folosirea forţei;

iv. rezolvarea paşnică a disputelor;

v. „… nici un stat, grup de state sau organizaţie … nu pot considera drept sferă de influenţă orice parte a spaţiului OSCE” (Carta de la Istanbul pentru Securitatea Europeană din 1999);

b. să reafirme angajamentele Rusiei de parteneriat şi cooperare cu NATO şi să susţină acest fapt prin acţiuni concrete;

12. CEREM membrilor guvernelor şi parlamentelor Alianţei Nord-Atlantice:

a. să restabilească cooperarea largă cu Rusia în o serie de domenii, în particular în sfera militară, întrucât acest parteneriat trebuie să se bazeze pe valori comune, în particular pe respectul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor şi pe rezolvarea paşnică a conflictelor;

b. să încurajeze dezvoltarea unor relaţii pozitive şi constructive dintre Rusia şi ţările vecine; să amelioreze şi să extindă eforturile diplomaţiei publice în relaţia cu Rusia;

c. să depună eforturi pentru a avea o abordare comună a relaţiilor cu Rusia;

d. să recunoască importanţa relaţiilor NATO-Rusia în noul Concept Strategic al Alianţei.

Amendamentul deputaţilor Iurie Roşca şi Veaceslav Untilă a fost inclus în articolul 11, alineat a, V, completând fraza în felul următor:

V „… nici un stat, grup de state sau organizaţie … nu pot considera drept sferă de influenţă orice parte a spaţiului OSCE” (Carta de la Istanbul pentru Securitatea Europeană din 1999); RUSIA TREBUIE SĂ ÎŞI RESPECTE ANGAJAMENTELE LUATE LA SUMMITUL OSCE DIN ISTANBUL ÎN 1999 ŞI SĂ ÎŞI RETRAGĂ PREZENŢA MILITARĂ ILEGALĂ DIN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ A MOLDOVEI ÎN VIITORUL CEL MAI APROPRIAT.

În favoarea acestui amendament a pledat cunoscutul parlamentar britanic Bruce George, fiind votat cu majoritatea considerabilă de voturi.

Moldova are nevoie de susţinerea NATO şi UE pentru soluţionarea problemei transnistrene

(Intervenţia dlui Iurie Roşca la Adunarea Parlamentară NATO în cadrul Comitetului Politic la 15 noiembrie)

Stimaţi colegi,

Aş vrea să fac câteva remarci asupra prezentării dlui Dennis Sammut „Criza ruso-georgiană şi impactul acesteia asupra viitorului Caucazului de Sud”. Întâi de toate aş menţiona faptul că Republica Moldova rămâne a fi ocupată militar de Federaţia Rusă. Această situaţie a provocat separatismul teritorial în ţara mea. Precum cunoaşteţi, toţi liderii separatişti din Transnistria sunt cetăţeni ruşi. În comparaţie cu Georgia, Republica Moldova are un avantaj: între ţara mea şi Rusia e situată Ucraina. De altfel, Moldova şi Georgia au aceeaşi problemă: prezenţa militară ilegală rusă. Sau, mai exact, ambele se află sub ocupaţie militară rusă. În cazul Georgiei, aşa-numitul „conflict îngheţat” a degradat în unul fierbinte în luna august, anul curent, în timp ce în Republica Moldova acesta rămâne a fi unul îngheţat.

Aş vrea să vă reamintesc faptul că în noiembrie 2003, Federaţia Rusă a încercat să-şi legalizeze prezenţa militară cu ajutorul aşa-zisului Memorandum Kozak, care, însă, a fost respins de Moldova. Cel mai important element al acestui plan rusesc a fost tentativa de a obţine legalizarea prezenţei sale militare până în 2020.

Aşa cum Moldova se află între România, care este membru NATO, şi Ucraina, care şi-a declarat ferm intenţia de a deveni membru NATO, ţara mea a devenit brusc extrem de importantă sub aspect geopolitic. Părerea mea este că la ora actuală, când Moldova se află în pragul alegerilor parlamentare, Rusia urmăreşte să îşi instaleze un preşedinte şi o majoritate parlamentară obediente Kremlinului. În felul acesta ar urma să fie realizat planul de legalizare a armatei ruse în ţara mea. Ar fi de presupus că în cazul eşuării acestui plan de preluare a controlului asupra viitoarei conduceri a Moldovei, Rusia ar putea recunoaşte independenţa regiunii transnistrene, după modelul celor două enclave separatiste din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud, astfel reuşind să perturbeze întreaga situaţie geopolitică din regiune şi să îşi consolideze poziţiile geostrategice în această parte a continentului.

Republica Moldova este gata să continue negocierile pentru soluţionarea durabilă a diferendului transnistrean în formatul internaţional 5 plus 2 şi să identifice cele mai bune soluţii paşnice pentru această problemă. Deşi înţelegem bine că procesul de negocieri este blocat de susţinerea politică, economică şi militară a regimului separatist din partea Federaţiei Ruse.

Iată de ce avem nevoie de susţinerea şi solidaritatea dumneavoastră, a ţărilor membre NATO şi UE, avem nevoie să consolidăm parteneriatul cu Alianţa Nord-Atlantică.

Vă mulţumesc.

Biroul de presă al PPCD

http://www.flux.md/articole/5035/

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ