Satul Bulboci (Soroca)

0
230

Satul Bulboci (Soroca) e situat pe valea raului Cainar, leagan al multor asezari vechi stramosesti, intemeiate in trecut de voievozi si boieri de divan, de osteni si razesi. Numele lor le-au fixat in urice si cronici carturarii si diecii domnesti, calatorii straini: Popesti, Cainarii Vechi, Bezeni, Izvoare, Scaieni, Trifanesti, Gura Cainarului. Sunt sate cu vechime de secole, care s-au mentinut in istorie infruntand vitregiile timpului: invazii, razboaie, pojaruri, secete.

Existenta unei vieti sedentare omenesti in acest loc cu mult inainte de era noastra o probeaza vestigiile arheologice, descoperite in cuprinsul si in preajma localitatii: stravechile unelte de lucru si obiecte de uz casnic, fragmentele unor vase de lut si de arama, produsele de mestesugarit, cenusarele pe locul cuptoarelor de alta data. Urmele trecutului indepartat le pastreaza selistele fostelor asezari, numite de localnici Alboteni, Casla, Cotul, precum si movilele din hotarul satului: Movila Sapata, Movila Tatarului. Si alte locuri si obiecte topografice poarta aici nume vechi traditionale, care ne vorbesc despre ocupatiile, datinile si credinta bastinasilor: Aria, in Prajini, in saizeci, Codreasca, La Cruce, Rasprinteni, Comorile, Lacuri etc.

Denumirea localitatii reprezinta un toponim de origine hidrografica, avand la baza termenul entopic bulboaca “baltoaca”, “lac”, “helesteu”, forma actuala infatisand pluralul regional (dialectal) bulboci, varianta a pluralului literar bulboace. Vorba e ca pe locul de asezare a satului, in lunca raului Cainar, se aflau mici lacusoare si helesteie, care, in ultima instanta, au determinat denumirea asezarii.

Pentru prima data satul este mentionat documentar la 1528, insa, dupa cum marturisesc vestigiile arheologice, asezarea e cu mult mai veche. Prin actul de danie din 21 septembrie 1528 marele voievod Petru Rares “pentru dreapta si credincioasa slujba catre tara” daruieste armasului Marcu Ciuciuma o parte “de o cina pe valea Cainarului, in tinutul Sorocii, cu trei selisti, ce se margineste din sus cu mosia Macareuca, din jos cu Bulbocii, pana in Valea Petrii, dinspre rasarit cu Baxanii, iar dinspre apus cu apa Cainarului”.

La 3 aprilie 1552, domnul Moldovei Stefan Voievod, fiul lui Petru Rares, intareste lui Sas, parcalab de Soroca, doua selisti care se numesc Fantana Holenesti si Fantana Pantii, pe Cainar, “din sus de Bulboci, ca sa-si aseze sat”.

Intr-o carte domneasca din 12 ianuarie 1606 se vorbeste despre un Danciul din Bulboci si despre fratii sai, care se judeca cu fiii preotului Clemente din Soroca pentru o parte din mosiia Popesti, dar care pierd cauza.

Atestarile de mai tarziu sunt destul de frecvente. La 8 mai 1614 satul e amintit cu prilejul confirmarii de catre Stefan Tomsa diacului Petru din Bulboci “a lui dreapta mosie cu tot venitul”, anume Popestii de pe apa Cainarului, pentru care avea uric de stapanire inca de la Stefan cel Mare. Aceluiasi Petru diac din Bulboci, prin ispisocul din 1 octombrie 1616, i se confirma “ a lui dreapta ocina si bastina din satul Popesti, ce-i pe apa Cainarului, in tinutul Soroca”.

Hrisovul din 17 aprilie 1644 ne marturiseste ca Vasile Voievod confirma lui Gavril, parcalab de Suceava, o cumparatura de pamant de la micii proprietari locali, pentru 550 de lei de argint, parti din mosia satului Bulboci, cu iazuri si cu loc de moara in apa Cainarului. Mai tarziu satul si mosia Bulboci devin in intregime proprietatea lui Gavril, ajuns deja hatman.

La 1679 mosia Bulbocilor apartinea de acum setrarului Vasile Marzac, dimpreuna cu alte ocine de pe raul Cainar: Petrestii, Scaienii, Buciumenii s. a.

In secolul al XVIII-lea, dupa cum marturisesc documentele, devin stapani ai mosiei Bulbocilor Vasile Sturza stolnic, apoi pe rand Constantin, fiul lui Vasile Sturza, Sandu, fratele acestuia din urma, Stefan, fiul lui Constantin, nepotul lui Vasile Sturza s. a. (1734-1787). In 1802 boierii sturzesti fac schimb de mosii cu Manastirea Sf. Spiridon din Iasi, dand acesteia patru mosii pe apa Cainarului, si anume Bulboacele, Popestii, Dancenii si Trifanestii, pentru o mosie din preajma Vasluiului.

In anul 1787 este mentionata biserica din localitate, construita din lemn, din impletituri de nuiele lipite cu lut, acoperits cu stuf. Biserica avea hramul Sf. Imparati si era “inzestrata cu toate odajdiile si cartile si cu toate cele trebuincioase”. In 1829 lacasul este construit din piatra, fiind sfintit in ziua de 17 august a aceluiasi an. Avea pentru serviciul divin la vreo 20 de carti, intre care o evanghelie, un ceaslov, molebnice. Parohia locala avea pe atunci 147 de gospodarii, cu 685 de locuitori.

La recensamantul din 1817 mosia satului “Bolbocile, din ocolul Campului de Sus” apartinea Manastirii Sf. Spiridon din Iasi. Ea avea 700 falci de fanat, 1800 falci de imas, 700 falci de tarina, 60 falci sub vatra satului, un iaz cu peste, o moara de apa pe Cainar. In preajma se aflau alte doua asezari: Bolbocii-Posta, cu 7 gospodarii si 3 burlaci, si Casla, cu 2 gospodarii si 3 burlaci.

La 1859 aici e mentionat ca proprietar si un A. Russo. Localitatea avea 134 de ograzi cu 732 de locuitori. Aproximativ 10 ani mai tarziu, in 1870, in sat erau 168 de gospodarii, cu 850 de locuitori, in proprietatea carora se aflau 207 cai, 1000 capete de vite cornute mari, 6400 de oi. Cel dintai recensamant general al Imperiului Rus din anul 1897 indica pentru satul Bulboci 990 de locuitori (485 barbati si 505 femei) .

Dictionarul geografic al Basarabiei (1904) fixeaza in aceasta localitate 214 case, 1028 de locuitori romani, o biserica, gradini, prisaci, doua helesteie. In 1911 ia fiinta in apropiere localitatea Bulbocii Noi, satul vechi numindu-se de acum inainte Bulbocii Vechi.

Dictionarul statistic al Basarabiei (1923) ne furnizeaza urmatoarele date asupra Bulbocilor Vechi: 224 de cladiri locuite si 6 nelocuite, 230 de menaje, 2355 de locuitori, scoala primara, biserica ortodoxa, primarie, posta rurala, cooperativa agricola “Alexandru Cuza”, invatator Petre Bacalam, preot paroh Gh. Balaban, comercianti Trofim Cojocaru, Lazar Melnic, Herscu si Avram Raines s.a.

Recensamantul din 1930 contine date precise privind structura demografica a satului: 1785 de locuitori, dintre care 1683 romani, 59 rusi, 26 evrei, 3 polonezi. Recensamanturile urmatoare au inregistrat aici 2527 locuitori in 1969, 2222 locuitori in 1978, 844 gospodarii si 2228 locuitori in 1989, 870 gospodarii si 2360 locuitori in 1999.

Din patrimoniul economic si cultural al localitatii au facut parte in diferite perioade: 2225 ha de pamant, ferme de vite, depozite, o pepeniera de pomi fructiferi, livezi, moara, brutarie, scoala medie, gradinita de copii, casa de cultura, biblioteca, cantina, magazine etc.

Originari din Bulboci sunt personalitati bine cunoscute in republica: Ion Pascaru (n. In 1930), pedagog, Eminent al invatamantului public; Vasile Melnic (n. In 1934), profesor universitar, doctor in filologie; Timotei Melnic (n. In 1935), conferentiar universitar, doctor habilitat in filologie; Filip Gornea (n. In 1941), medic ortoped, doctor habilitat in medicina; Vasile Nedelciuc (n. In 1948), inginer, doctor in stiinte tehnice, om politic; Viorica Dobanda (n. In 1958), pedagog, fruntas al invatamantului profesional.

Autor: dr. Anatol Eremia
Sursa: Natura.md
Foto: Travelingluck.com

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ