Satul Ciutuleşti (Floreşti)

0
241

In baza datelor furnizate de catre stiinta arheologica constatam ca pe mosia satului Ciutulesti omul si-a gasit adapost incepind, cel putin, cu paleoliticul tarziu, adica cu 10 – 40 mii de ani in urma. In aceasta perioada se dezvolta, de fapt, tipul omului contemporan(asa numitul om de „cromanion”), capabil sa confectioneze cutite, razuitoare, topoare primitive din piatra si os. Pe pamanturile din jurul satului au fost depistate trei statiuni sau „localitati” ale omului paleolitic: Ciutulesti I (descoperita in 1956 de V. Marchevici), Ciutulesti II(descoperita in 1961 de N. Chetraru), Ciutulesti III(descoperita in 1955 de V. Marchevici). Statiunile de la Ciutulesti se inscriu intr – un lant de localitati paleolitice din valea raului Raut: Starceni, Ghindesti, Cenusa, Tara, Rogojeni, Rosietici, Domulgeni, Capresti, Prodanesti, Stefanesti, ceea ce demonstreaza existenta conditiilor favorabile, a apei, hranei(in special a vanatului), a lemnului pentru foc si a materialelor pentru confectionarea uneltelor, conditionand convietuirea indelungata aici a omului paleolitic, care dupa cum se stie, ducea un mod de viata nomad. Un exemplu elocvent in acest sens serveste statiunea Ciutulesti I, situata la 3 km rasarit de satul propriu – zis, pe malul drept al raului Raut, cea mai bine studiata dintre cele trei. Stratul cultural destul de impunator, pana la 0,5 m in unele locuri, in care s – au descoperit concentratii mari a ramasitelor de silex si chiar cateva din uneltele pregatite, existenta vetrelor, demonstreaza ca statiunea Ciutulesti I nu este un punct efemer in calea populatiei migratoare, ci unul care a existat un timp indelungat. Aici au fost depistate unelte pregatite din sist negru, care se gaseste in Carpatii Rasariteni din Romania, indicand existenta unor legaturi a populatiei din Ciutulesti I sau din alte localitati din zona respectiva.

In 1961 arheologul N. Chetraru a localizat in perimetrul satului Ciutulesti, la 3 km rasarit de sat, pe malul drept al raului Raut, o asezare din epoca bronzului tarziu(sfr. mileniului II – inc. Mileniului I i.e.n.). In asezare a fost gasit un pumnal sabic de tipul „crasnomaiatk”. Ceramica colectata aici se inscrie in parametrii caracteristici pentru cultura „Noua”(sec. XIII – XII i.e.n.), raspandita in zona de lesostepa a spatiului Pruto – Nistrean. In epoca bronzului tarziu populatia devine sedentara, ocupandu – se cu agricultura si cresterea vitelor, cu prelucrarea pietrii, a osului si a tesutului. Conform datelor analizei spectrale, obiectelor din bronz din multe localitati din spatiul Pruto – Nistrean, inclusiv si din asezarea Ciutulesti, fac parte din grupa carpato – transilvaneana, dominanta pe teritoriul actual al Republicii Moldova si in unele din Ucraina.

Conform indreptarului bibliografic al localitatilor Moldovei, publicat de Vl. Nicu, satul Ciutulesti este atestat documentar in 1721, iar dupa Enciclopedia sovietica modoveneasca – in 1772. Este vorba, evident, de niste date aproximative, stabilite in baza unor documente publicate in culegeri, in care satul Ciutulesti este amintit printre altele. Din pacate ele nu furnizeaza prea multe detalii despre viata satului. Pentru a stabili anul cel mai apropiat de data nasterii localitatii sunt necesare investigatii speciale in arhivele din Iasi, Moscova ori Sankt – Petersburg.

In anii 1918-1940, o data cu constituirea institutiilor autoadministrarii locale romanesti, viata satenilor din Ciutulesti a intrat pe un fagas, care s-a caracterizat printr-o relativa stabilitate,mai ales in raport cu perioada cataclizmelor militare, sociale si economice de dupa 1940.
Referitor la viata culturala si social-economica a Ciutulestiului in perioada interbelica vom reveni cu date concrete pe masura acumularii si valorificarii documentelor de arhiva si a marturiilor satenilor.
Perioada cea mai tragica din lunga istorie a localitatii, ca dealtfel si a tuturor satelor din Basarabia, a fost desigur cea sovietica. Ciutulestenii au resimtit si ei toate ororile luptei regimului comunist cu „colaborationisti” si „elementele antisovietice”, cu „dusmanul de clasa”.
Ramine sa stabilim cifrele exacte a celor din Ciutulesti, care au fost exterminati sau deportati in iunie 1940, sau la 5-6 iunie si la 5 martie 1951, cind autoritatile sovietice au declansat asa numite operatii „Iug” si „Sever”.
O „pata alba” in istoria satului constituie si foamea din 1946, organizata de comunisti prin sistemul excesiv de impozitare si rechizitiile fortate ale produselor alimentare de la locuitori.
Este necesar sa reconstituim cum si de ce a fost aruncata in aer la inceputul anilor 60 biserica boiereasca a lui Stefan Casso, cum a fost inchisa biserica Sf. Dumitru si transformata in depozit si magazin de marfuri industriale.
In sfirsit trebuie reconstituit mecanismul mutilarii spirituale, a remodelarii mentalitatii si psihologiei traditionale, transformarii satenilor intr-un „homo sovieticus”.
In final, ne vom opri asupra anilor de independenta si de revenire la normalitate, anii in care problemele mostenite de la vechiul regim sovietic si noile probleme economice constituie tot atitea piedici in cadrul modernizarii.
Un loc aparte il va constitui participarea ciutulestenilor la lupta impotriva separatismului transnitrean si apararea integritatii teritoriale a tarii.

Sursa: Ciutulesti.md
Foto: Placelook.com

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ