Satul Cosăuţi şi Pădurea ,,Stanca-Jeloboc” (Soroca)

0
153

Aspect general

Toponimicul ,,Stanca-Jeloboc” reflecta o denumire populara a unui masiv forestier situat in bazinul raului Nistru, pe cursul sau de mijloc.

Padurile Sorocii pastreaza urmele proceselor naturale, istorice si culturale. Ele ne vorbesc despre activitatea omului, pripasit pe aceste locuri de mii de ani. Bastinasii de azi si oamenii din alte timpuri, de pe meleaguri mai indepartate, au fost legati de aceste locuri unde se pastreaza traditiile si obiceiurile populare. Istoria oamenilor este o parte componenta a trecutului padurilor. Ele intotdeauna au constituit o sursa de existenta pentru Om, reprezinta expresia sufleteasca a generatiilor si sunt un refugiu in clipele grele.

Pozitia geografica

Padurea „Stanca-Jeloboc” este situata la nord-vest de orasul Soroca, intre satele Cosauti si lorjnita, si ocupa la moment o suprafata de circa 900 ha.

Numeroase izvoare, care isi croiesc calea spre Nistru, asigura un microclimat specific si, totodata, servesc ca sursa importanta de apa. Pietrele enorme de la suprafata, releva procesele milenare petrecute in scoarta terestra.

Amplasata pe malurile stancoase ale batranului Nistru, este penetrata de rapi, vagauni si canioane. Apa, de la izvoare sau ploi, se scurge spre Nistru, „dezvelind” rocile stratificate. Bolovani mari de gresie, granit si calcar ‘sunt prezenti atat pe malurile Nistrului, cat si in apele lui. in locurile adanci se formeaza vartejuri, iar raul devine greu navigabil.

Cotitura mare a Nistrului si stancile cu paduri intinse de-a lungul lui creeaza un peisaj unic in felul sau.

Istoria padurii

„Stanca-Jeloboc” reprezinta o ramasita a marilor paduri nistrene din nord-estul tinutului. impreuna cu cate­va masive forestiere ramase pana azi (padurea „Malaciuni”, defileul „Pestera lui Bechir”, Padurea Voloavei etc), ele au alcatuit vestitii Codri ai Sorocii, care s-au pastrat pana prin anii 1850. Desi exista putine scrieri istorice despre ex­ploatarea padurilor Sorocii, folosirea lemnului ca material de constructie pentru flota maritima rusa porneste anume in perioada 1770-1860, cand au demarat activ defrisarile nemiloase ale celor mai pretiosi si frumosi arbori. Procesele de distrugere a padurilor Sorocii au avut loc simultan cu taierile masive petrecute in toate padurile Moldovei. Ulterioarele razboaie au grabit reducerea suprafetelor silvice din bazinul Nistrului.

Lemnul era folosit, in special, pentru crearea constructiilor de aparare si a podurilor militare. Secetele si crizele energetice de dupa al ll-lea razboi mondial au nimicit si mai mult padurile sorocene. n prezent degradarea lor este conditionata de actuala criza energetica prin care trece Republica Moldova, de necesitatile populatiei in productie lemnoasa pentru constructii, de procesele de eroziune a solului ca urmare a defrisarilor, de poluarea permanenta cu diverse deseuri, de atitudinea irationala a omului fata de bunurile padurii etc.

Resurse vegetale

Vegetatia padurii „Stanca-Jeloboc” este reprezentata de resursele fores­tiere si flora erbacee spontana.

Mai importanta din punct de vedere floristic este padurea „Jeloboc”. Ea este mai batrana, mai bogata in specii si statiuni forestiere. Speciile lemnoase sunt prezente prin stejar pedunculat (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), cires pasaresc (Cerasus avium), arin negru (Alnus glutinosa).

in panta, cu expozitia nord-vest, sunt plantate culturi de pin, salcam si gladita. Arbustii cuprind cateva specii de paducel (Crataegus), macies (Rosa canina), corn (Cornus mas), sanger (Cornus sanguinea), darmoz (Vibur-num lantana), barcoace (Cotoneaster integerrima), soc negru (Sambucus ni-gra), salba moale (Euonymus euro-paea), scumpie (Cotinus coggygria) etc.

Plantele erbacee sunt numeroase, cu elemente relicte si rare, ca: ferigile – creasta cocosului (Polystichum aculea-tum), gimnocarpium Robert (Gimno-carpium robertianum), feriguta (Polypo-dium vulgare); navalnicul (Phyllitis scol-opendrium), cuibul pamantului (Neottia nidus-avis), crinul de padure (Lilium martagon), laleaua pestrita (Fritillaria meleagris), somnoroasa (Laserpitium prutenicum), dalacul (Paris quadrifolia), deditelul mare (Pulsatila grandis) etc. Multe din ele sunt incluse in Cartea Rosie a Moldovei, iar unele se intalnesc numai in padurile Sorocii.

Copaci seculari

Padurea „Stanca-Jeloboc”, datorita asezarii sale pe stanci cu vai si canioane, a fost mai putin supusa ravagiilor nimicitoare ale razboaielor si activitatilor umane. in padurea „Jeloboc” s-au pastrat multi arbori sanatosi. Varsta unor stejari atinge circa 400 ani. Unul din acesti arbori este protejat de stat ca monument al naturii. El este ingradit, marcat cu o tablita-ghid insotitoare, ingrijit si ocrotit de populatia bastinasa.

Acesti arbori prezinta un interes deosebit pentru geneticienii padurii. Ei consti­tuie baza seminciera a padurii, contribuie esential la conservarea genofondului populatiilor silvice autohtone si joaca un rol deosebit in regenerarea naturala a padurilor noastre.

Lumea animala

Varietatea biotopica favorizeaza o bogata lume faunistica, cu cea 40 specii incluse in Cartea Rosie a Moldovei. Stancile impadurite servesc ca niste pereti aparatori pentru toata diversitatea lumii vii si asigura conditii prielnice pentru dezvoltarea faunei. Asa fenomene negative ca bracon­ajul si capturarea ilicita au adus la reducerea numerica a animalelor si chiar disparitia unora.

in paduri isi gasesc adapost multe specii, printre care mistretul (Sus scrofa), capriorul (Capreolus capreolus), bursucul {Meles meles), vulpea (Velpes vulpes), jderul de piatra sau beica (Martes foina), jderul de padure (Martes martes), nevastuica (Mustela erminea), dihorele de padure (Putorius putorius) s.a. in grote se intalnesc cateva specii de lilieci, printre care si rinoloful mare (Rhinolophus fer-rumequinum) – specie inclusa in Cartea Rosie.

Ornitofauna

Pasarile sunt cele mai numeroase. in stanci isi face cuib corbul {Corvus corax), care in ultimii ani a devenit mai rar. in padurile batrane se mai intalneste ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), inclusa in Cartea Rosie.

Pasarile de apa poposesc si isi gasesc adapost in desisurile de pe malurile Nistrului si ale afluentilor sai, atat in Moldova, cat si in Ucraina de vis-a-vis (regiunea Vinita). Mai numeroase sunt rata salbatica mare (Anas plathyrhinchos) si lisita (Fu-lica atra). Mai rara este gasca salbatica mare (Anser anser). Uneori apare lebada cucuiata (Cygnus olor) si lebada cantatoare (Cygnus cygnus) – oaspetele de iarna in apele neinghetate. in ultimii ani, egreta mica (Egretta garzetta), poposeste mai des, iar cea mare (Egretta alba) apare foarte rar. Cristeiul (Crex crex) cuibareste in livezile si padurile rare, cu desisuri si surplus de umezela. Foarte rar poate fi zarit lopatarul (Platalea leucorodia). Cocostarcul, sau barza alba (Ciconia ciconia), poate fi obser­vata in locurile mai inmlastinite unde-si dobandeste hrana preferata – broastele.

Falnice si aprige sunt pasarile rapitoare, care apar cu viteza fulgerului pe neprins de veste, punand in alerta vietatile din jur. Dintre rapitoarele de zi mai frecvent este sorecarul comun (Buteo buteo), tipatul ascutit al caruia poate fi auzit din departare. Iarna, el mi­greaza mai la sud, fiind substituit prin sorecarul-incaltat (Buteo lagopus), care este foarte asemanator „fratelui” sau. Uliul pasarar (Accipiter nisus) – groaza pasarilor de talie mica, poate fi zarit pe la marginea padurilor in cautarea prazii. Se recunoaste dupa picioarele subtiri si inalte, de culoare galbena, iar coada-i destul de lunga. Soimul randunelelor (Falco subbuteo) este o pasare migratoare, hrana lui consta din pasari de talie mica si mijlocie, preferand vrabiile si randunelele. Vanturelul-de-seara sau soimuletul (Falco vespertinus) este un rapitor de talie mica, hranindu-se in special cu insecte, rareori

pasari mici, reptile si soareci. Speciile rare, ca vulturul-pescar (Pandion haliaetus), soimul caclator {Falco peregrinus) si gaia neagra {Milvus milvis) au fost observate doar cateva ori, popos­ind aici in perioada migratiilor.

Dintre rapitoarele de noapte putem mentiona huhure­zul de padure {Strix aluco), ciuful de padure (Asio otus). Asa specie rara ca buha mare {Bubo bubo), care se con­sidera disparuta, s-a pastrat, dupa unele date, in padurile din cursul de mijloc al Nistrului. Prin anii 60′ ea cuibarea in stanci, iar de cateva decenii nu s-a mai semnalat. Poate ca se va reintoarce si va imbogati din nou cu strigatele sale nocturne padurile nistrene ale Sorocii.

Pasarile rapitoare, atat de zi, cat si de noapte, sunt ex­trem de folositoare, deoarece distrug un numar mare de rozatoare – daunatori periculosi agriculturii.

Vagaunile din interiorul padurii si malurile Nistrului, bogate in cuiburi de pasari, servesc o sursa excelenta de hrana pentru balaurul galben, sau sarpele cu abdo­men galben (Coluber jugularis) – cea mai mare reptila (circa 2 m lungime) a herpetofaunei noastre, recent devenita aici foarte rara. Pe timpuri, dupa spusele bastinasilor, acesti serpi mari se intalneau frecvent si puteau fi observati chiar aproape de casele oamenilor.

Pe locurile insorite poate fi rareori intalnita vipera comuna (Vipera berus), care incalzindu-se la soare poate fi recunoscuta dupa corpul mai scurt si mai gros, cu capul de forma triunghiulara, gatul scurt si subtiat. Toamna, prin septembrie, pe coastele insorite ale Nistrului, sarpele de alun (Coronella austriaca), denumit astfel dupa culoarea rosietica-bruna, asemanatoare scoartei si fructelor de alun isi scoate la lumina soarelui puii. Rareori apare si broasca testoasa de balta (Emys orbicularis). Toate speciile descrise sunt incluse in Cartea Rosie.

Insectele

Lumea insectelor atinge o bogata diversitate si include numeroase specii rare trecute deja in Cartea Rosie a Moldovei. Vegetatia abundenta a albiei rauletelor, cu luncile lor inflorite, ofera conditii prielnice pentru proliferarea unui numar mare de insecte si de alte nevertebrate. Cele mici, de obicei, nu se observa la prima vedere, desi constituie insemnate resu/se trofice in structura biologica a padurii.

Primavara devreme, in depresiunea dintre stanci, isi face aparitia fluturele de doliu (Pyrameis atalanta), care poate fi observat pe tulpinile copacilor unde se hraneste cu seva lor de primavara. Tot in aceasta perioada apare un flu­ture interesant – Gonepteryx rhamni, de culoare galbena-aprin-sa, precum fructele de lamaie. El apare doar pentru un timp scurt, prin martie-inceputul lui aprilie.

Cum inverzeste padurea, in poienile cu flori se ivesc numerosi fluturi de zi, dintre cei mai frumosi, ornati cu toate culorile curcubeului precum: mahaonul {Papilio machaon), fluturele podalirius sau coada-randunicii (Papilio podaliri-us), mnemozina sau apolonul negru (Parnassius mnemo-synae), fluturii ruginii (Argynnis), galbenarii si aurorele (Co-lias), albilitele (Pieris) etc. Pe timpuri, la inceputul verii, marginile padurilor pareau rosietice din departare, deoarece odata cu iesirea soarelui apareau in cantitati enorme fluturii ruginii mari (Argynnis paphia), cu aripile brazdate de randuri de puncte negre pe fonul rosietic, de parca ar fi niste „leoprazi” roscati.

Lunca mezofita, inconjurata de peretii stancosi, este locul unde a supravietuit un relict al enomofaunei noastre – polixena (Zerynthia polyxena). Printre albastrite, care imbogatesc mult privelistea poienelor, sunt specii rare, ca fluturele dafnis (Polyommatus daphnis), inclus in Cartea Rosie Europeana.

Dintre fluturii nocturni pretiosi mentionam: buha-catocala cu dungi rosii (Catocala nupta), catocala zmeurei (Catocala sponsa), catocala mare (Catocala fraxini); porumbacul cap mort (Acherontia atropos) – care are pe torace un desen in forma unui craniu (de unde si denu­mirea!), porumbacul cu ochi (Smerinthus ocellatus) etc.

Pe coastele insorite poate fi observata, cei drep cu greu din cauza tinutei de camuflare, cum vaneaza o insecta misterioasa si interesanta – calugarita (Mantls religiosa), „poreclita” asa dupa felul cum isi tine picioarele anterioare, ca mainile unei calugarite care se roaga.

Dintre gandacii mai pretiosi sunt: radasca sau gandacul-cerb (Lucanus cervus), rinocerul (Oryctes nasicornis), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), croitorul cu patru puncte (Morimus funereus) etc.

Un rol deosebit in viata padurii il au furnicile (Hymenoptera, Formica), fiind adevarati sanitari ai arborilor. Ele sunt capabile sa reduca un numar mare de omizi si larve, iar dupa datele specialistilor, 4-5 musuroaie la 1 ha pot apara padurea de daunatori.

Peşteri şi grote

Stâncile şi pietrele enorme ascund câteva peşteri mici şi numeroase grote natu­rale. Cea mai vestită peşteră poartă de­numirea de „Peştera la Beci”. Intrarea în această peşteră este distrusă de vizita­tori, „seduşi” de legendele despre co­morile ascunse în subteran.

În vremurile îndepărtate, cu milio­ane de ani în urmă, când se forma al­bia Nistrului, aici au crescut lanţuri în­tregi de stânci „penetrate” de grote. Pe timpuri, după mărturisirile băştinaşilor, în unele peşteri se putea pătrunde liber pe brânci la câţiva metri în adâncime.

Manastirea Cosauti, fondata in sec. XVII si reconstruita recent in anii ’90, este o parte a patrimoniului national, dar si vietii oamenilor. Izvorul sfant, sau fantana-sipot cu apa curativa, este oformat in traditii religioase nationale, fiind o inspiratie pentru populatie. Statiunea paleolitica Cosauti, o descoperire senzationala a vestitului arheolog I. Borziac, elucideaza o cultura a omului din trecut si este una din cele mai remarcabile constructii logice ale omului din paleoliticul superior. Stancile padurii ascund urme ale geto-dacilor, ramasite ale unei fortificatii amplasate de-asupra Nistrului, unde pot fi vazute cateva valuri concentrice de pamant de 2-3 m inaltime cu urme de palisade.

Surse: Soroca.iatp.md, Tur.md
Foto: Tur.md

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ