Satul Criva (Briceni)

0
157

Satul Criva se invecineaza cu: s. Drepcauti (Moldova), s. Mamaliga (Ucraina), s. Podvirnoe (Ucraina),s. Cozlau (Rominia). Criva are o populatie de 1568 locuitori, Dintre care femei 858, barbati 710, copii 291, pensionari 522, tineri (intre 18 si 35 ani) 170, persoane active (angajati in cimpul muncii) 272.

Componenta etnica a satului este urmatoarea: moldoveni – 1523, rusi – 12, ucraineni – 31, alte minoritati – 2.

Istoria satului: Satul Criva este atestat prima oara la 1520 intr-un document a domnitorului Stefanita –Voda si se pastreaza in arhiva din Bucuresti.

Exista doua versiuni de intemeiere a satului Criva. Se sustine ca infiintarea satului a luat nastere din ziua in care s-au stabilit pe locurile acestea 5 familii coborite din Carpati din satul Criva. Alta legenda glasuieste, ca din Moldova de peste Prut vine in tinutul nostru prima mosiereasa, numita Pantazi. Aici dinsa primeste mosii la Nouasulita, Tabani si la Criva. Cucoana era schioapa. Deseori prin aceste parti soseau locuitori din Podolia si Galitia. Fiind ucraineni ei se intrebau unii pe altii „Cuda bratoc do roboti? – La care celalalt raspundea: Do pani crivoi- adica la cucoana schioapa ”. Asa a si ramas mai tirziu denumirea Criva. Daca vorbim de trecutul satului l-am putea caracteriza pri cuvintele batrinilor : Acest sat era asezat in lunca Prutului. Prutul invirtea cindva ca intr-o joaca pietrele a sase mori de apa. Prin anii 1800 Criva avea circa 50 familii. In anul 1831 in satul Criva a izbucnit holera. Tot satul o vara intreaga a trait in bordiei la o distanta de 2 km de sat si sau intors cind boala a disparut. Biserica sf. Arhanghel Mihaiil a fost construita in 1835 de mosiereasa Sumarocova. In 1878 pe linga biserica este infiintata o scoala de o clasa. Catre anul 1911 in aceasta scoala invatau 71 baieti si 8 fete. In 1892 in sat erau 73 case unde locuiau barbati 693 si femei 633. In 1900 Criva dispunea de 216 case, iar in 1911 erau 233 case. Numarul locuitorilor era de 1707. calea ferata se construieste de specialistii italieni in 1892 si lega Ocnita cu Nouasulita.
Culturile principale din sat era porumbul, griul, orzul, malaiul, hrisca , fasolea, bostanul, cartoful, vita de vie, harbuzul, etc. Din culturile tehnice se cultiva cinepa. Taranii se mai ocupau cu carausia (aproape 50% din locuitori erau carutasi). De la Odesa se aducea sare cu carele, iar de la Lipcani se transportau in diferite directii. Prima oloinita, adusa in sat de taranul Nituleac Patrache, dateaza de prin anii 1880. din timpurile cele mai vechi stramosii nostri se ocupau cu apicultura.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial un cioban din localitate pascind oile a gasit o piatra neobisnuita, pe care a prezentat-o savantilor. Astfel au fost descoperite zacaminte semnificative de ghips, care sun exploatate din anul 1954 pina in prezent.

In 1959 in rezultatul extragerii masive a ghipsului a fost descoperita intrarea in una di cele mai mari pesteri din lume „Emil Racovita”, care din pacate nu a fost valorificata pina in prezent.

Dupa razboi au fost formate 2 colhozuri, care ulterior sau comasat in unul singur. Economia satului era dezvoltata in doua directii: industria(extragerea ghipsului)si agricultura.

Daca am face o punte de legatura intre trecut si prezent am constata, ca la moment localitatea are aceiasi populatie ca la inceputul secolului. Agricultura si vitaritul este o sursa importanta de existenta pentru multi criveni. Dar latura negativa este, ca toate obiceiurile si traditiile lasate de stramosii nostri se pierd incet-incet.

Sursa: Criva.del.md
Foto: Criva.md

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ