Satul Feteşti (Edineţ)

1
35

Am auzit deseori despre „mica Elvetie”, dar abia nu demult mi-a fost dat sa calc prin aceste locuri. Cand am ajuns la Fetesti, Edinet, m-am prins la gandul ca mare trebuie sa fi fost dragostea stramosilor nostri fata de acest pamant, daca au numit atat de frumos imprejurimile – raul Draghiste, poienile Dragostei, „mica Elvetie”. Prins de frumusetea recifilor coralieri, satul incearca a pastra traditia si infrunta greutatile cu demnitate.

Primul care mi-a vorbit despre fetesteni a fost padurarul ocolului silvic, Anatol Traista. Dupa ce m-a servit cu branza proaspata, mi-a povestit si despre viata in cea mai mare padure din raionul Edinet. Aici am vazut pentru prima oara musuroaie de furnici de statura unui om si foarte multe ciuperci, comestibile, pe care vin sa le adune gospodarii din imprejurimi. „Multe sunt frumusetile padurii si secretele ei si nu oricui ii este dat sa le descopere”, imi spune dl Anatol Traista.

Nu peste mult timp, cu gandul de a ajunge la Stanca Bunelu, am pornit in directia Fetestilor, urmand cursul raului Draghiste. Desigur, monumentele naturale si istorice de aici sunt mandria localnicilor. Oricum, primul lucru despre care iti vorbesc este frumusetea „micii Elvetii” – partea cea mai de sus, de pe recifii milenari, de unde se deschide o deosebita panorama a satului si a imprejurimilor. „Bogatia noastra este peisajul de basm ce-l formeaza toltrele milenare. Datorita acestei frumuseti suntem cunoscuti departe de hotarele raionului”, spune primarita, Ala Scutari.

Odinioara, la Fetesti traditia tesutului era tinuta cu sfintenie. Putinii gospodari care au reusit sa treaca mestesugaritul din generatie in generatie sunt si mandria satului. Printre ei sunt dinastia Esanu, de la bunic la nepoti indragostiti de prelucrarea lemnului, familia lui Victor Onea, iscusit in confectionarea portilor, a lui Ion Ursan, alt mester de vaza.

Conform ultimelor date statistice, la Fetesti sunt 3102 locuitori. Cea mai longeviva este Olga Vasile Seuta, nascuta in 1906. „Spre regret, zice dna primar, de la inceputul anului avem un singur nou-nascut si 7 decedati. Datele acestea nu sunt deloc imbucuratoare si, din pacate, este o situatie caracteristica nu doar noua”. Nu este o noutate faptul ca sanatatea populatiei depinde in cea mai mare masura de starea mediului inconjurator. Si iata ca cei de la Fetesti, potrivit recentelor investigatii, risca sa se imbolnaveasca de litiaza renala, biliara, ciroze hepatice, anemii folosind apa din fantani, care nu corespunde normativelor igienice dupa parametrii sanitaro-chimici. Aceasta stare de lucruri nu poate sa lase indiferenta nici administratia locala, nici populatia. „Apeductul din sat nu functioneaza de mai multi ani si se afla intr-o stare sanitaro-tehnica nesatisfacatoare. Insa, cu sustinerea FISM-2 acum se lucreaza la renovarea si reconstructia apeductului, astfel vom solutiona problema aprovizionarii cu apa potabila”, ma asigura dna Ala Scutari.

In vara 2004 am parcurs pe jos drumul de la Trinca la Fetesti, dar nu m-am putut oglindi in apa ei, caci era foarte poluata. Si varariile activau de zor. Despre situatia actuala m-am interesat tot de la dna primar. „Probabil ca toti cititorii revistei „Natura” cunosc ca durerea si necazul celor de la Fetesti poarta numele Trinca. Cand ma gandesc ca vine iar primavara si va reincepe arderea varului, ma iau fiorii. Draghistea parcurge satul nostru pe diagonala si tot asa ne acopera fumul de la cauciucurile arse pentru a face var. Cum mai putem avea urmasi sanatosi?”, se intreaba dna primar.

Cu mila si ajutorul Domnului la Fetesti de curand a pornit constructia bisericii crestin ortodoxe, de mai mult timp „uitata” si pentru ca satul are in majoritate adepti ai diferitor secte. O reusita deosebita ar fi daca anul acesta s-ar repara capital si Caminul cultural din localitate, si gradinita.

Discutia cu gospodarii satului m-a determinat sa cred ca la Fetesti lucrurile frumose se fac cu drag si cu gandul la viitorul copiilor. Anume de aceea, succesul va fi mereu de partea lor.

Autor: Lilia Curchi
Sursa: Natura.md

1 COMENTARIU

  1. off,sunt din Fetești,dar știți ce m-a întristat? Acest articol e vechi,pădurarul care e amintit în text nici nu mai este printre noi,de ani buni! Deci,ar trebui de informat un pic cînd copii un articol,deși la noi e o sărbătoare cînd găsești un articol despre un sat ceva! MIE DOR de satul meu…

LĂSAȚI UN MESAJ