Satul Frumoasa (Călăraşi)

0
83

Satul Frumoasa este situate in centrul Moldovei, in Codrii Calarasului.Localitatea se margineste cu satele Tibirica, Hirbovat, Bravicea si Raciula. Prima atestare documentara dateaza cu anul 1807. Populatia totala a satului la 01.01 2005 constituia 746 locuitori.Densitatea populatiei este de 71 locuitori, ceea ce este de 1,7 ori mai mica decit media pe tara.Populatia in virsta apta de munca este in crestere. In acelasi timp se observa o descrestere considerabila a ponderii populatiei din grupul de virsta 0-15 ani, de la 35% in 2002 pana la 24,2% in 2005. Este un mesaj foarte ingrijorator, din perspective de termen mediu si lung, in ceea ce priveste efectele asupra institutiilor din sfera invatamintului si consecintele demografice ulterioare.

Numarul populatiei pe parcursul anului 2004 a ramas neschimbata si se mentine in echilibru dintre numarul celor nascuti si a celor decedati.

Insa in primele luni ale anului 2005 deja s-a inregistrat un numar mai mare de decedati decit in tot anul 2004.In ultimii trei ani nanalitatea este in descrestere.In 2003 s-au nascut 10 copii, in 2004—7 si se prevede o scadere si in 2005. Acest lucru se datoreaza situatiei complicate din sat, saraciei, veniturilor mici si dependentei vietii socio-economice de situatia din agricultura.

Istoria satului: Exista mai multe legende despre intemeierea satului Frumoasa,dar in special se evedentiaza una,care aminteste de vremurile glorioase ale lui Stefan cel Mare si Sfint.

Se zice ca odata a trecut cu vinatoarea pe linga satul Frumoasa din preajma Calarasilor domnitorul Moldovei Stefan cel Mare.

Traiau pe atunci intre padurile Frumoasei o cusma de oameni si precum sunt codrenii nostril adulmecatori si bagatori de seama la toate,au observat ca Stefan Voda s-a oprit intr-un rind pe o coasta de deal careia azi I se zice:”Dealul Manastirii”,apoi s-a dus pe o alta coasta de deal si iar a stat un pic pe ginduri.La un moment potrivit,localnicii I s-au infatisat cuviincios si l-au rugat:”

– Maria ta,binevoieste a ne marturisi si noua,ce cauti?

Voda le-a raspuns:

– Caut o comoara.

– Si ai gasit-o,maria ta?- a intrebat un codrean mai indraznet.

– Da,- a raspuns Voda.

Atit au cutezat bietii paminteni sa intrebe si raspunsul domnitorului a ramas o enigma: care sa fie acea comoara? Stefan Voda le-a zimbit si i-a cercetat astfel cu vorba:

-Sa-mi spuneti,dragii mei,ce va place voua mai mult decit toate pe lume?

– Omenia ,maria ta,-au raspuns codrenii,-caci fara omenie viata-I amara .

Stefan Voda si-a clatinat gugiumanul binecuvintind intelepciunea norudului si a plecat”.

Legenda adevereste faptul ca aceste locuri au fost populate din vremuri de demult,desi exista foarte putine marturii documentare,care ar varsa lumina asupra lui.Intr-un articol consacrat aniversarii a 100 de ani de la intemeierea Manastirii Frumoasa ,publicat in revista “Kisiniovskie eparhialinie vedomosti” nr. 21-1906,p.648; nr.22-1906,nr.689 V.Kurdinovski adduce unele informatii privind vechimea satului, care existase pina la intemeierea manastirii descriind asezarea pitoriasca a manastirii,autorul mentioneaza ca spre Bravicea se inaltau paduri de stejar ce se aflau in stapinirea razesilor braviceni,urmasi ai calarasilor ,stapini de demult al acestor mosii daruite de domnitorii Moldovei pentru diferite slujbe.

Martorul intemeierii manastirii,locuitorul satului Bravicea,taranul Stefan Simion in virsata de 69 de ani,Iurcha,ruda a fondatorului manastirii Eftimie Iurcu,comunica urmatoarele:”Inainte era satul Biceag pe riul Biceag,citeva gospodarii a taranilor din Bravicea si o moara pe riul Biceag,apartineau la parohia Bravicea”.De astfel ,denumirea veche a satului,care se mai pastreaza si astazi,este Biceag sau Ghiceag.

Deci intemeietorii satului Frumoasa- Biceag au fost locuitori din satul Bravicea ,care aveau aici mosii sip e care ulterior le-eu daruit sau vindut manastirii

Alta versiune provinientei denumirii satului Frumoasa este data de batrinii care marturisesc ca pe valea satului, pe malurile ripei crestea abundant o planta, numita popular “biceag”.

Denumirea actuala a satului, de asemenea si a manastirii Frumoasa, pentru intiia oara este mentionata intr-o gramota de daruire a pamintului eliberat de Divanul Moldovei:”Adeca eu shimonahul Eftimie Iurcu dat-am adivarat si pre incredintat rapisu meu sfintii manastiri FRUMUSICA din tinut Orheiului … si alti oameni buni fata si i-am rugat di s-o iscalit martori 1807, mai 10.

In toate documentele privitoare la manastirea Frumoasa Eftimie Iurcu este mentionat ca fondator.Sursele documentare arata ca el era taran razes din satul Bravicea (A.Sva,Libidem).

Raspuns la intrebarea de ce intemeietor a manastirii afost un taran ne ofera membrul Sfatului Tarii Pantelimon Halippa: “Odata cu cresterea proprietatii de pamint mosieresti ,creste si cea manastireasca ,manastirile din timpul fanariotilor au fost invadate de calugari greci,care sub masca religioasa ,inchinau aceste manastiri cu tot cu averea lor locurilor sfinte din Rasarit cu scop de capatuiala.Aceste manastiri erau intemeiate de razesi si aici veneau taranii.Aceasta vorbeste de starea de deznadejde a razesilor si taranilor din acea perioada”.

Pantelimon Halippa, Bessarabia do prisoedinenii k Rossii,Chisinau, 1914,p.39.

V. Kurdinovskii aduce alte versiuni: el presupune ca una dintre acestea era manastirea Sfintul Mihail din Rominia, care era numita si Frumoasa. Este posibil ca acest rol il indeplinea si manastirea Neamtu.

O informatie mai detaliata despre intemeierea manastirii Frumoasa gasim in lucrarea lui A. Puiu “Manastirile din Basarabia”,Chisinau,1919,p.391.

,,Asezata pe o colina inclinata, inconjurata din toate partile de dealuri ,paduri si cu vedere deschisa spre miaza-zi,de unde se vad frumoasele coaste si dumbravi si gradini bogate,din valea Ichelului,ea poarta cu drept cuvint un nume, care corespunde cu realitatea.

Pe locul unde sta manastirea acuma, inainte era o mare si deasa padure de stejari.La anul 1804 sau 1805 a venit pe acest loc razesul din satul Oliscani, judetul Orhei, Efrem Iurco, dinsul era vaduv si a dorit sa fie calugar ,si dupa a lui rugaminte au mai venit pe urma nu se stie de unde trei ieromonahi: Serafim,Ioanichie si macarie si un calugar cu numele Atanasie ,care la dinsii se numeau econom.Mai sus pomenitii monahi au inceput sa ridice o biserica si sfatuinduse cu razesii din satul Bravicea au ales acest loc .ei au inceput a taia padurea si a dura o biserica tot din acesti copaci,stejari, ce i-au taiat din acest loc si dup ace au taiat padurea si au curatit locul au sfintit acest loc pentru biserica in 1806.Biserica aceasta a fost durata din lemn nu departe spre miaza-zi de aceasta de piatra,ce se afla acuma.

Constructorul bisericii din lemn a fost mesterul-zidar din Bravicea Ignat ,care s-a angajat fata de ctitor sa construiasca o manastire in valea Tigancii (V.Nicu”Moldova Suverana” 18 mai 2000” din istoria noastra “.Contractul a fost incheiat la 18 mai 1808.

Manastirii i-a pus numele FRUMUSICA sau FRUMOASA pentru locul frumos in care este asezat si a fost intiiul igumen Serafim care este si ziditorul acestei biserici de lemn a lui Efrem Iurco, in schema monahala cu numele Eftimie.

Marturii despre intemeierea manastirii Frumoasa a adunat la 1886 de la cei mai in virsta locuitori a satelor Frumoasa si Bravicea arhimandritul Varsonofie.

Taranul Simion Trofim Gogu, locuitor din satul Frumoasa , care implinise 90 de ani a afirmat ca ,fiind copil a vazut fundamental manastirii cum a fost construita biserica.I-a cunoscut pe toti fondatorii manastirii,indeosebi,pe Efrem Iurcu,care ii era ruda.Impreuna cu tatal sau au fost la sfintirea manastirii ,darn u tineau minte anul.

Mavrodin Alexei Lozovan, locuitor al satului Bravicea ,in virsta de 80 ani ,marturiseste ca in 1806 in familia tatalui sau sa nascut un fiu ,pe care l-au botezat cind a fost sfintit locul manastirii,fapt despre care s-a facut in partea bisericii o inscriptie ,ce se pastreaza si azi .

Alt locuitor al satului Frumoasa, Constantin Ion Morari,in virsta de 62 de ani a auzit de la tatal sau si bunelul lui despre intemeierea manastirii.

Taranul Stepan Semion Iurco,din satul Bravicea ,ruda cu Efrem Iurcu,in virsta de 69 de ani a marturisit cele descriese anterior despre fondarea manastirii(V. Kurdinovski,Ibidem.)

Sursa: Frumoasa.del.md
Foto: HotNews.md

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ