Satul Lucăceni (Floreşti)

0
39

Lucăceni – sat în comuna Horeşti, Făleşti, situat pe malul stâng al Prutului, la 20 km de centrul raional şi 20 km de staţia de c. f. Stolniceni. În popor satului Lucăceni i se zice „Bănari”, iar în actele bisericeşti este întâlnit numele de „Iugani”. Denumirea de Lucăceni provine de la primul întemeietor al satului – Luca, iar Bănari de la boierul Bănariu care deţinea aici moşii întinse. Originea numelui Iugani, însă, nu este cunoscută. Documentar este menţionat într-un act de la 3 iunie 1429, apoi la 24 aprilie 1520.

Satul este aşezat pe povârnişul dealului, acoperit cu păduri şi numai la est şi sud se întrerupe printr-o vâlcea cu pârăiaşul numit „Valea Bănarului”.

Potrivit recensământului din 1817 în sat au fost înregistraţi 35 capi de familie în care locuiau 100 bărbaţi şi 85 femei. Proprietarul moşiei satului Lucăceni era domnul Radu Manolache din Iaşi. El stăpânea aici întinse pământuri arabile şi fâneţe, însă toloaca era mică; avea iaz, moară şi puţină pădure de protecţie.

Conform datelor „formularelor” pe anii 1812-1813, care se păstrează în Arhiva Consistoriului Eparhiei din Chişinău, la Lucăceni (Iugani) în 1812 a fost menţionată o biserică de lemn. Biserica e zidiră în anul 1802, cu hramul „Sf. Arhanghel Mihail” prin stăruinţa şi cheltuiala boierului Ioan Bănariu. După cum reiese din buletinele bisericeşti în satul Lucăceni pe vremuri a existat parohie, care a luat fiinţă în 1802, odată cu zidirea bisericii şi se desfiinţează în anul 1875, când este alipită la parohia Valea-Rusului.

Biserica fiind parohială până în anul 1875 a avut următorul cler:
1. Preotul Vasile Racoviţă păstoreşte între anii 1806 – 1835;
2. Preotul Gheorghe Bârcă păstoreşte între anii 1835 – 1852;
3. Preotul Grigore Sulima păstoreşte între anii 1852 – 1875.

Potrivit „Dicţionarului Geografic al Basarabiei” (a. 1904) a lui Zamfir Arbore, la acea dată ţăranii din Lucăceni posedau 181 desetine de pământ de împroprietărire, iar proprietarul D. Bantâş 800 desetine. Pe moşia cătunului Alexandreni proprietarii Banariu stăpâneau 503 desetine. Satul mai avea vii, livezi şi prisăci.

Conform recensământului general din 1930, satul Lucăceni se compunea din 59 capi de familie cu 132 bărbaţi şi 123 femei, în total 255 suflete, iar cătunul Alexandreni, care ulterior s-a alipit cu Lucăceni, era compus din 70 capi de familie cu 174 bărbaţi şi 169 femei, în total 343 suflete.

Autor: dr. Vasile Grosu
Sursa: Natura.md
Foto: Travelingluck.com

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ