Satul Măşcăuţi (Criuleni)

0
454

Una dintre cele mai vechi localităţi din Moldova, între Prut şi Nistru, este şi s. Măşcăuţi, care, actualmente, aparţine raionului Criuleni, sat cu oameni harnici şi buni gospodari, cu vechi obiceiuri şi tradiţii moştenite de la buneii şi străbuneii noştri.

Din punct de vedere ştiinţific, istoria satului Maşcăuţi se atestă la anul 1436 – primul document care ne aminteşe pentru prima oară de această localitate. Însă pe parcursul a mai multor ani de la terminarea războiului, au fost efectuate un şir de săpături arheologice de către un şir de savanţi de renume, ca de exemplu: Smirnov G.D., Fiodorov G.B., Melicova A.J., iar mai apoi şi de Postica G.I., care au descoperit la o depărtare de aproximativ 3 кm de satul contemporan sub denumirea locală „Poiana ciucului” o aşezare veche a satului, cronologic aparţinînd sec. IV-III î.e.n. şi II-I î.e.n..
Făcînd bilanţul săpăturilor arheologice din 1947, 1950, şi 1961 s-au stabilit următoarele: „Satul Măşcăuţi este apărat de o coastă abruptă şi un val de apărare din partea de răsărit şi de sud, se întindea pe o suprafaţă de 3 ha. Prin săpăturile efectuate au fost găsite rămăşiţe de amfore greceşti, un vîrf de săgeată în trei colţuri. S-a descopeit şi o locuinţă terestră, făcută la suprafaţă, cu pereţi împletiţi din nuiele şi unşi cu lut amestecat cu pleavă , acoperită cu paie sau stuf şi o canavă de scrugere a apei pe din afară. În colţul locuinţei se afla o vatră unsă cu lut, diametrul fiind de 0,6 m. La aceste vetre locatarii preparau bucatele sau se încălzeau cînd era frig. Vasele erau pregătite din lut şi modelate cu mîna , fără întrebuinţarea roţii olarului, deoarece ea era în curs de apariţie. Din vesela întrebuinţată în viaţa de toate zilele de către băştinaşi cunoaştem: oale mari menite pentru păstrarea merindelor, oale pentru pregătirea (fiertul) bucatelor, străchini de diferite forme, căni şi cănuţe, ceşti.
După săpăturile arheologice din 1985 se observă clar pe acestă străveche aşezare omenească şase grupe materiale pe orinzotală, cultural- cronologice:

Getică- sec.IV-III î.e.n.
De tipul getic tîrziu Poeneşti- Lucaşeuca – sec.II-I î.e.n.
Evul mediu timpuriu- sec.X-XII e.n.
Evul mediu timpuriu – sec.X-XIV
Cultura română- sec. XV-XVIII

E posibil şi existenţa unui strat al veacului de bronz tîrziu.
După părerea unor savanţi, aşezarea omenească de la Măşcăuţi a luat naştere prin secolele IV-III î.e.n. şi populată de geţi, iar mai apoi asimilată de slavi , cu ceea ce noi nu putem fi de acord, pentru că o dată cu săpăturile bastarnilor în această regiune, după săpăturile arheologice efectuate în lunile ilie – august 1985, elementul getic local s-a păstrat într-o măsură oarecare.
Descoperiri aparţinînd primei epoci a fierului au fost făcute şi în Măşcăuţi şi în Hulboca, iar despre cea de-a doua epocă a fierului- sec.V-III î.e.n. şi sec. II-I î.e.n. au fost găsite dovezi materiale la Butuceni, Maşcăuţi, Slobozia Duşca şi Hulboaca.

În timpul de faţă o bună parte din aşezarea străveche de la Maşcăuţi aparţine băştinaşilor. Loturile persoanale ale locuitorilor s. Măşcăuţi, alcătuite majoritatea din vii, sînt îngrijite şi prelucrate permanent, cu excepţia unei părţi de pămînt pe o suprafaţă cu lungimea de 140 m. Şi lăţimea de 50 m. , la sud- răsărit de marginea aşezării, alături de malul abrupt, aici suprafaţa este pietroasă şi nu se prelucrează. Pe teritoriul acesta s-au şi petrecut săpăturile arheologice.

Legenda satului Măşcăuţi

Se spune că demult – demult pe timpurile cînd năvăleau tătarii şi turcii în ţară, era prin aceste locuri un voinic pe care îl chema Uţă Maşcu. Odată asupra aşezării de sub stîncă – iar satul s-a format din foştii oameni scăpaţi de turci din cetatea Orheiului Vechi, năvăliseră duşmanii. Viteazul Uţă, care stătea de strajă la hotare, s-a bătut cu ei, pînă şi-a pierdut toţi prietenii de arme, căci prea numeros era duşmanul. Atunci voinicul nostru a pus la cale un şiretlic. El s-a îndreptat în goana calului spre Chiclău, care pe atunci era o stîncă şi mai înaltă şi mai prăpăstioasă, cu peretele dinspre Răut abrupt şi drept în jos. Cum venea în goana mare, a sărit drept în prăpastie. După urma lui unul după altul toţi duşamnii, găsindu-şi sfărşitul în pragurile pietroase ale Răutului. Cu preţul vieţii a scăpat satul de pieire Uţă Maşcu, care de atunci şi se numeşte Măşcăuţi.

Pentru prima dată se pomeneşte documentar satul Măşcăuţi în anul 1436. Băştinaşii vechii aşezări începînd cu primele secole ale erii noi, treptat se cobor cu traiul mai în jos, aproape de malurile rîului Răut şi se stabilesc definitiv aici, lărgindu-se satul pe parcursul veacurilor, astăzi devenind un sat mare şi bogat în evenimente istorice.

Satul Maşcăuţi se află în centrul R. Moldova, la o distanţă de 22 km de centrul raional Criuleni şi 64 km de oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova.

Delimitarea teritorială: Satul Maşcăuţi, în partea nord este delimitat de teritoriul raionului Orhei şi anume s. Brăneşti, la sud – de teritoriile satelor Bălăşeşti şi Jevreni, la vest – de teritoriul satului Hîrtopul Mare , la est – de teritoriul satului Holercani şi satul Morovaia.

Localitatea noastră se află pe malul drept al rîului Răut. Cele mai răspîndite forme de relief pe teritoriul localităţii constituie rîpele, vîlcele largi , pe colinele cărora sau format numeroase rîpi. Relieful localităţii face parte din resursele naturale şi determină în mare măsură specializarea agriculturii.

O trăsătură negativă a reliefului este răspîndirea alunecărilor de teren. Alunecările de terene cauzează spălarea şi distrugerea solului, apariţia rîpelor. Din cauza rîpelor suprafeţele mari de teren sînt excluse din circuitul agricol.

Teritoriul localităţii face parte din zona de umeditate insuficientă. Cantitatea de precipitaţii diferă atît de la an la cît şi de la anotimp la anotimp. Din an în an avem mai puţine precipitaţii. Vîntul bate din direcţia Nord – Vest.

Satul Maşcăuţi este bogat în ape subterane, reprezentate sub formă de izvoare şi fîntîni, care au o mare importanţă pentru aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă. Lacuri pe teritoriul localităţii nu avem. Pe teritoriul satului, sînt răspîndite pădurile de stejar, tei, arţar, frasin, ulm, plop. Pe povîrnişurile nearate supuse eroziunilor şi alunecărilor de teren sînt răspîndite diferite ierburi, diferite specii de trifoi, lucernă, pelin şi altele. Aceste terenuri se folosec de obicei ca păşune şi mai puşine ca fîneţe. Printre plantele sălbatice se întîlnesc multe specii medicinale: pojarniţa , pelinul lăcrămioara, mintă creaţă şi altele.

Aratul pămînturior şi vînatul intensiv au dus la dispariţia unor specii de animale şi la reducerea altor specii. Pădurile găzduiesc regnul animal. Dintre mamifere se întîlnesc mistreţul, căprioara, vulpea, bursucul şi veveriţa. În cîmpiile deschise se întîlnesc: iepurile, ţistaru,l cîrtiţa, hîrciogul, iar dintre păsări ciorcîrlia, prepeliţa mai rar potîrnichea.

Solurile constituie principala bogăţie naturală a localităţii. În solurile localităţii noaste predomină evident ciornoziomurile obişnuite şi carbonatice şi sînt de o fertilitate mai redusă. Deaceia pentru sporirea recoltelor agricole e necesar aplicarea irigaţiei şi întroducerea îngrăşămintelor.

Hramul satului: 14 octombrie

Numărul populaţiei: 4250 locuitori, dintre care:
– sub vîrsta aptă de muncă(pîna la 16 ani): 915 locuitori;
– în vîrstă aptă de muncă: 2901 locuitori;
– peste vîrsta aptă de muncă (bărbaţi 62 ani şi mai mult, femei 57 ani şi mai mult)- 470 locuitori;

Suprafata totala: 4258 ha, dintre care:
– terenuri cu destinaţie agricolă – 2520,6 ha;
– terenurile din intravilan – 326,03 ha;
– terenurile destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţi – 52,14 ha;
– terenurile destinate ocrotirii sănătăţii – 2,19 ha;
– terenurile fondului silvic – 531 ha;
– terenurile fondului de rezervă – 769,42 ha.

Accesul la Internet: Centru de Informare şi Documentare Maşcăuţi, Primăria Maşcăuţi, Liceul Teoretic “Ioan Sîrbu”, Gimnaziul Maşcăuţi.

Numărul şi tipul obiectelor de menire socială:
– Liceul Teoretic „Ion Sîrbu”;
– Gimnaziul;
– Centrul de Sănătate a satului Maşcăuţi;
– Casa de Cultură;
– Centrul de Informare şi Documentare Maşcăuţi;
– Biblioteca publică;
– Biserica;
– Grădiniţa de copii;
– Tabăra de odihnă pentru copii „Poieniţa Veselă”;
– Oficiul Poştal;
– Farmacii.

Problemele stringente ale localitatii:
– Protecţia mediului, salubrizarea;
– Lipsa conductei de gaz;
– Nivel ridicat al şomajului;
– Stare deplorabilă a drumurilor

Sursa: Mascauti.md
Foto: Findallvideo.com

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ