Satul Mirceşti (Ungheni)

0
48

Mircesti – sat in comuna Boghenii-Noi, Ungheni, la 38 km de centrul raional si 6 km de statia de c. f. Cornesti. La inceput satul era asezat intr-un hartop al vaii Cula, spre nord de satul Bogheni, facand parte din Cornesti. Dupa traditia pastrata intre locuitori, satul cu denumirea Mirceni provine de la primul inaintas cu numele Mircea, care s-a asezat aici dupa porunca unui domn moldovean. In limba poporului satul mai era cunoscut si sub numele Haresti, care provine de la majoritatea locuitorilor care poarta prenumele de Harea. Documentar satul este mentionat la 13 ianuarie 1622.

Ulterior, cea mai mare parte a locuitorilor, din cauza alunecarilor de teren din 1865, au parasit locurile ocupate pana atunci si s-au ridicat pe deal intemeind un sat nou, care domina valea Prutului. De aici se deschide o panorama minunata in toate partile.

Mircesti e o localitate veche, intemeiata de razesi moldoveni, inca de prin sec. XVI. Datorita faptului, ca e sat de razesi si mazili, satul cu toata vechimea lui nu s-a inmultit. Ocupatia principala a populatiei era agricultura. Se mai ocupau cu viticultura, pomicultura si pescuitul.

Dupa informatiile statistice din buletinele bisericesti de pe anul 1813, satul era compus din 12 familii cu 24 barbati si 27 femei. In sat mai locuiau: 1 preot, 1 vaduva de preot, 1 paraclisier, 1 dascal, 3 mazili si 7 ruptasi. In 1904 in sat existau 38 case, cu o populatie de 297 suflete. Locuitorii posedau pamant de improprietarire 219 desetine. Proprietarul, Frunzeti, avea 1758 desetine. Conform recensamantului general din 1930, satul numara 145 familii cu 290 barbati si 274 femei, in total 564 suflete.

Potrivit informatiei despre starea bisericilor din Basarabia pe anii 1812 – 1813, pastrata in arhiva Consistorului Eparhiei din Chisinau, putem afirma ca in satul Mircesti (Mirceni), chiar de la inceputul secolului XVIII exista biserica si parohie. Biserica cu hramul “Sf. Arhanghel Mihail” era din lemn lipita cu lut, varuita si acoperita cu stuf. Aceasta biserica in anul 1820, din cauza ploilor torentiale s-a ruinat si in 1821 s-a construit alta, tot din lemn-barne cu acelasi hram “Sf. Arhanghel Mihail”. Soarta acestei biserici a fost asemanatoare precedentei, caci in anul 1865, tot din cauza ploilor torentiale si alunecarilor de pamant locul ce a servit vatra a satului s-a naruit impreuna cu biserica. Cu straduinta enoriasilor, in 1868 a fost construita o biserica noua, tot cu hramul “Sf. Arhanghel Mihail”, din lemn-barne, cu acoperisul din tabla de fier.

Parohia, in decursul existentei sale, a fost declarata in mai multe randuri inchisa (fiind alipita in 1857 – 1885 la parohia Ungheni, iar in 1899 – 1902 – la parohia Valea-Rusului), totusi mai mult timp a existat ca independenta cu urmatorii ei preoti: Andrei Grecu ( ? – 1812), Gavril Harea (1812 – 1831), Grigore Caldarea (1832 – 1839), Nicolae Grigore (1839 – 1854), Evfimie Baidan (1854 – 1857), Gheorghe Petrovici (1857 – 1865), Gheorghe Harea (1865 – 1899), Nicolae Naghita (1902 – 1903), Vasile Gobjila (1903 – 1918), Feodor Sarbu (1918 – 1920), Condrat Rata (1920 – 1930).

Prima scoala in Mircesti s-a deschis prin 1905, nationalizata in 1918 si functionand cu doi invatatori. In 1973 in Mircesti locuiau 616 suflete, iar in prezent numai 417.

Autor: dr. Vasile Grosu
Sursa: Natura.md
Foto: Stirilocalemd.wordpress.com

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ