Satul Pereni (Hînceşti)

0
69

Satul Pereni face parte din comuna Paşcani, Hânceşti, având 1266 de locuitori. El este aşezat la poalele codrului, pe nişte versanţi în formă de amfiteatru. Acum, în plină vară, casele lui se pierd în verdeaţă. Trecând pe unele drumuri ale satului, ai impresia că mergi prin pădure, aşa deşi cresc copacii aici. De fapt, cum spun localnicii, pe rădăcinile copacilor se ţine vatra Perenilor, altfel alunecările de teren le-ar duce de râpă casele…
În ziua când am vizitat această localitate, satul sărbătorea. Deşi, conform unor surse de arhivă, satul Pereni a fost atestat documentar la 14 iunie 1521, altele însă vorbesc de faptul că el a existat şi pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Întrucât Sărbătoarea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (12 iulie) este cea mai apropiată de data constituirii satului lor, perenenii o consideră anume pe aceasta potrivită pentru a-şi consemna ziua satului. De aceea, unii dintre ei au început să sărbătorească ziua satului, mergând mai întâi la biserică, la slujba de dimineaţă.
După ce luă sfârşit slujba, părintele Mihail îngădui să mai stăm de vorbă cu cei prezenţi în biserică, profitând că este de faţă şi primarul comunei, dl Constantin Curnic, cu care venisem la Pereni. Ne-am referit în special la PCPA, proiectul care se implementează şi la ei în comună, după care părintele Mihail a ţinut să-i amintească primarului de promisiunea sa de a ajuta lăcaşul sfânt ca să aibă încălzire în perioada rece a anului, subliniind faptul că este foarte important să avem şi apă curată, şi hrană pentru trup şi pentru suflet, dar ce ne vom face când ne va lua frigul din spate, la iarnă?… Părintele Mihail mai spuse, că cei care au închis bisericile în perioada sovietică au săvârşit un mare păcat, ucigând credinţa oamenilor, iată de ce astăzi încă foarte puţini s-au întors la credinţă, puţini frecventează şi ajută biserica. Primarul a lăsat cuvânt că în cel mai apropiat timp vor fi aduse materialele promise pentru reparaţia bisericii, iar enoriaşii s-au învoit să dea şi ei câte o mână de ajutor la îngrijirea lăcaşului sfânt.
Fiind mai mic în comparaţie cu Păşcani sau alte localităţi de prin apropiere, satul Pereni îşi are problemele sale, unele soluţionându-se pe unde mai greu, pe unde mai uşor, altele însă se tot amână de ani de zile. Bunăoară, din lipsă de mijloace financiare, drumurile prin sat rămân foarte accidentate. Pentru cel central s-a găsit, totuşi, o modalitate de a-l repara.
– După destrămarea gospodăriei colhoznice din localitate şi efectuarea privatizării, spune primarul, clădirea fostei băi a satului a rămas ca un obiect de cotă valorică a sătenilor, însă, neîngrijită de nimeni, a început să-i dispară ba ferestrele, ba uşile. Lăcaşul se distrugea. Atunci, la o adunare a satului, s-a luat decizia de a organiza o licitaţie, în urma căreia banii de la vânzarea clădirii au fost daţi drept contribuţie pentru realizarea unui proiect finanţat de Fondul de Investiţii la construcţia drumului prin sat, cu acces la şcoală. Agentul economic, gospodăria ţărănească „Tronciu”, devenind proprietar al acestei clădiri, a făcut în ea o baie publică mai mică şi două magazine – unul agricol şi o „Alimentară”.
La Pereni, sunt puţini agenţi economici deocamdată, însă unii din cei plecaţi la munci peste hotare se întorc la baştină, încercând să-şi pornească aici afaceri. Astfel, în sat au apărut o oloiniţă, două mori… Aici activează şi o bancă de economii şi împrumut – “Drăguşul”.
Până mai ieri, o problemă dintre cele mai acute, pe care au avut-o de înfruntat locuitorii din Pereni, a fost lipsa apei potabile. Nu-i vorbă, în sat există multe fântâni, însă apa din ele nu corespunde cerinţelor sanitare, conţine mulţi nitraţi. Din această cauză, cu ani în urmă, în localitate s-a înregistrat o epidemie ce afectase îndeosebi copiii. Atunci conducerea primăriei Paşcani a luat măsuri pentru aprovizionarea cu apă potabilă a locuitorilor din Pereni de la un izvor mai puternic din partea de sus a satului. Acolo, într-o margine de codru, de unde începe satul, curg două izvoare, cel mai puternic este numit Şipotul, iar celui de-al doilea, cu vâna apei mai firavă, i se zice Şipoţel. Ele se află în apropiere unul de altul şi, după ce parcurg separat o anumită distanţă, se întâlnesc într-o fundătură, contopindu-şi apele şi formând râuleţul cu numele Şipotul, unul din afluenţii de stânga ai Lăpuşniţei.
Din izvorul Şipotul vin zilnic câte 240 tone de apă, aceasta fiind foarte bună. Cu aportul financiar al Guvernului Elveţiei, la care s-a adăugat contribuţia consumatorilor şi a primăriei, în 2004 a fost dat în exploatare un apeduct cu o lungime de 7 km, care aprovizionează cu apă de la acest izvor peste 200 familii (70% din casele de la Pereni).
Ne-a întristat doar faptul că pe malurile râuleţului Şipot, mai ales în partea de jos a satului, se văd grămezi de gunoi, adunate de ani de zile, de unde, în urma ploilor, murdăria se scurge direct în apa râuleţului. Localnicii îşi dau seama că aceste gunoişti trebuie lichidate şi sunt gata să urmeze exemplul celor de la Negrea în această privinţă. Ţinând cont de situaţia mai grea a oamenilor din această localitate, primarul spune că la consiliul local s-a luat decizia ca din cele 150 de platforme individuale pentru colectarea gunoiului de grajd, care se prevăd a fi construite în timpul apropiat în această comună cu ajutorul PCPA, 80 vor fi pentru gospodarii din Pereni şi 70 pentru cei din Paşcani. De asemenea, între satele Paşcani şi Secăreni, se prevede a fi construită, în cadrul aceluiaşi proiect, o platformă comunală de colectare a deşeurilor şi producere a compostului pentru câmpurile agricole.
…Ziua satului i-a făcut pe mulţi dintre pereneni să-şi mai descreţească frunţile, să mai uite de griji şi probleme. Strânşi în jurul stadionului din marginea satului, ei au urmărit mai întâi un meci de fotbal între echipele din Pereni şi Paşcani, care s-a încheiat cu scorul de 5:6, o diferenţă mică de câştig pentru oaspeţi, după care au urmat competiţiile la tragerea funiei, apoi la trânta tradiţională, învingători fiind Valentin Stropşa (categoria mică, câştigătorul iepurelui), Sergiu Sârbu (categoria mijlocie, câştigătorul cucoşului) şi Anatolie Janga (categoria grea, câştigătorul berbecului). Iar seara până noaptea târziu a avut loc jocul, la care a fost invitat special să cânte Ansamblul “Haiducii” din satul vecin Drăguşeni.

Autor: Dan Arbore
Sursa: Natura.md

Foto: Victordanuta.blogspot.com

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ