Satul Târnova (Edineţ)

0
210

Satul Târnova, raionul Edinet, întemeiat la mijlocul secolului XVI.

Atestat la 17 aprilie 1576 prin gramota domneasca a lui Petru-Voda Schiopul, unde domnitorul întareste lui Gavril Hârovici tretilogofatul a patra parte din Neagauti pe Racovet, numit înca si Harbinesti, si un loc alaturi numit Truineva, sau Târnova, unde a facut sat diacul Grozavu Cracalia, fiul Anghelinei, nepotul lui Galis, stranepot lui Dragan, vândut din privilegiul de cumparatura de la Stefan cel mare.

Primii locuitori ai satului au fost românii de viata nemeseasca din Ardeal, care îsi parasesc bastina din cauza politicii antiromânesti a princepelui Transilvaniei Stefan Bathorej.

Dupa 1613 stabilirea pe teritoriul satului a alogenilor de origine leseasca, care parasind armata polona dupa esecul de la Moscova, prefera sa ramâna cu traiul în Polonia, Bucovina si nordul Moldovei.

Satul Târnova e un sat mare. La nord îsi scalda soarele razele într-un iaz mare si adânc, la est curge linistit râul Racovet, la vest aproximativ 1,5 km se întinde o padure de copacii diferiti. De jur împrejur se întind câmpii drepte manoase, care sunt prelucrate de consatenii nostri: români, ucraineni (lesi), rusi si alte nationalitati.

Cine au fost primii locuitori ai satului?

Cum a primit satul denumirea de ,,Târnova”?

Raspuns la aceste întrebari le-au gasit membrii cercului de folclor care au cules mult folclor de la oameni în etate, printre care au gasit si legenda satului Târnova.

Iata ce spun legendele

Demult, tare demult aceste locuri erau pustii, nu erau populate de nimeni. Natura darnica le-a înzestrat cu padure, în care misunau diferite animale si pasari, erau diferite fructe salbatice si pomusoare, zmeura, fragi. În râu era mult peste. În balti multe rate salbatice.

Primii oameni care s-au stabilit cu traiul pe aceste locuri conform legendei au fost stramosii nostri, „Daci” care paraseau asezarile natale în urma luptelor. Aceste neamuri poarta numele de familie Iacobciuc, Tcaciuc, Gudumac, Singurean, Muntean, Cosovan, aceste sunt cele mai vechi si numeroase neamuri. Numele Târnova provine de la boierul Târnovschii, caruia îi apartineau pamânturile descrise mai sus.

Conform legendei a doua

Aceste locuri bogate au fost îndragite de soldatii armatei Lesesti, care dezertau din armata saturându-se de atâtea razboaie câte le ducea Tara Leseasca cu popoarele vecine.

Cei ce dezertau se stabileau cu traiul pe locurile unde erau aproape paduri, ape. Focul îl faceau cu lemne din padure. Hrana si-o capatau din râuri, pescuind, în padure si în balti vânând, adunând pomusoare si fructe salbatice. Din cai numai de ei stiute dau veste rudelor în Lehia astfel au aparut în aceste asezari familiile Molodetchii, Costetchii, Sircovschi, Sincovschi, Podgurschi – nume de familii poloneze.

Conform acestei legende denumirea satului provine de la cuvântul lesesc „Terneschi – punctul de orientare aratat de soldatii lehi pentru familiile lor”.

Ambele legende par a fi adevarate. Conform datelor din arhiva satului mai întâi a fost numit Lutaria (locul unde îsi sapau locuitorii bordeie) apoi Târnova dupa numele boierului, care stapânea aceste mosii, si avea numele de Târnovschii – familie leseasca.

Satul Tarnova este situat in Nordul Republicii Moldova, pe malul drept al raului Racovet, la 18 km de centrul raional si la 33 km de statia de cale ferata Bratuseni.

Satul Tarnova se margineste la vest cu satul Trinca, la nord cu satul Halahora, raionul Briceni, la est cu satul Glinoaia, la sud-est cu satul Gordinestii Noi si la sud cu satul Gordinesti.

In prezent, circa 80% din populatia satului este de nationalitate romana, 18 % de nationalitate ucraineana, 1% sunt rusi si 1% alte nationalitati.

Aici functioneaza Oficiul Medicului de Familie, gradinita de copii care cuprinde 160 locuri, Gimnaziul, Casa de Cultura, Oficiul Postal, 6 magazine, oloinita, moara pentru macinarea graului, un monument dedicat soldatilor cazuti in al doilea Razboi Mondial si un monument dedicat Oamenilor Deportati.

Pe teritoriul satului se afla 15,3 km de drumuri, dintre care 4,3 km asfaltate si 11 km in varianta alba (pietris).

Apeductul se intinde pe o lungime de 1,6 km, sunt 2 fantani arteziene si 270 de fantani cu apa potabila.

Pe teritoriul satului Tarnova activeaza Societatea Comerciala �Tarnovet-Agro� SRL care dispune de 21 tractoare 20 autocamioane 3 combine, 153 vite cornute mari, din care 74 mulgatoare, dispune de 1105,57 ha pamant, livada 43,9.
O alta Societate este �Fidel-Agro� SRl, dispune de 150 ha pamant arabil, are 2 tractoare o masina si o combina.

In localitatea Tarnova sunt inregistrati 198 de Gospodarii Taranesti de Fermieri care ocupa suprafata de 330 ha de pamant arabil, si 1,80 ha de livada.

Gospodariile taranesti impreuna cu Societatile Comerciale se ocupa de cresterea animalelor, culturilor tehnice, cerealelor, fructe, si legume.

Iazul satului este întemeiat în 1967, pe raul Racovet, în partea de nord a satului.

Se afla la o distanta de 1 km din centrul satului. Are o suprafata de 100,76 ha.

Este un loc pitoresc înconjurat cu pomi decorativi unde se odihnesc cetatenii satului precum si alti cetateni din raionul Edinet si Briceni.

În partea de nord a iazului se afla doua insule, cu o suprafata de 35 m2.

Pe vremuri pe malul iazului functiona „Tabara Pionereasca”, unde se odihneau copii din diferite localitati ale Moldovei.

Aceasta tabara dispunea de 120 locuri. În prezent, aceasta tabara nu functioneaza fiindca primaria nu dispune de fonduri suficiente pentru renovarea si mentinerea în stare ei în stare idiala.

Iazul este populat de pescarusi, gâtlan, rate salbatice, lebede. În apa traiesc diferite specii de pesti, dintre care carp, caras, stiuca, etc.

Sursa: Tarnova.info

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ