RSS Feed

SOS! în Lunca Prutului

0

iunie 23, 2007 by Românism

Prut

Totul se usucă şi pământul nu mai are vlagă. Nu plouă, sisteme de irigare nu avem, iar subvenţii în agricultură – nici atât. Lumea se teme de foamete… Cu toate acestea, guvernul a găsit o altă groapă în care vrea să arunce banii noştrii – construcţia tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti. Experţii economici susţin că banii din această investiţie nu vor fi recuperaţi niciodată şi că proiectul este unul utopic. Ecologiştii şi arheologii sunt foarte revoltaţi şi îngrijoraţi – în Lunca Prutului se distrug monumente-unicat ale ecosistemului şi patrimoniului naţional. Cu toate acestea, acolo buldozerele demolează totul în calea lor. Deşi unii guvernanţi se arată fericiţi că, zilele trecute, au reuşit să instaleze primul metru de cale ferată, societatea civilă sună alarma, în speranţa că vor convinge autorităţile să stopeze lucrările din Parcul natural Lunca Prutului Inferior.

Un proiect născut mort

 

 

Săptămâna trecută, parlamentul a adoptat o primă tranşă, de 100 mln. lei, pentru acest tronson de cale ferată. Conform estimărilor, întregul proiect de construcţie a celor 50 km de cale ferată ar costa 837 mln. lei. Dar, potrivit experţilor, suma reală a proiectului este de două-trei ori mai mare decât s-a planificat iniţial.

Chiar dacă muncitorii lucrează de zor în Lunca Prutului, sursele noastre susţin că nu există un studiu de fezabilitate şi un studiu de impact de mediu. „E ca şi în Valea Morilor: a desenat cineva o căsuţă frumoasă, i-a arătat-o preşedintelui, lui i s-a părut amuzantă şi imediat au început lucrările, fără vreun proiect. Acelaşi lucru se întâmplă şi aici.

Prejudicii ecologice iremediabile şi greu de estimat

Zilele trecute, liderii ONG-urilor de mediu s-au întâlnit cu ministrul Ecologiei, în speranţa că vor convinge autorităţile să stopeze lucrările din Parcul natural Lunca Prutului Inferior până se va face un studiu de impact de mediu, ne-a comunicat Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării ecologiste din R. Moldova, dar n-au obţinut niciun răspuns. Reniţă a menţionat că ecologiştii strigă în pustiu. Menţionăm că tronsonul de cale ferată este construit într-o zonă protejată atât prin legislaţia RM, cât şi prin convenţiile RAMSAD şi ESPOO. Potrivit specialiştilor, vor fi afectate mai multe specii, multe dintre ele incluse în Cartea Roşie a Moldovei: lebăda albă, gâsca cenuşie, pelicanul, nagâţul, pescăruşul verde, pisica de stufăriş, vidra europeană, hermelina, bizamul, tritonul, broasca ţestoasă s.a. De asemenea, bălţile Prutului de Jos sunt importante locuri de depunere a icrelor pentru peştii care populează Prutul şi Dunărea. Ecologii consideră că prejudiciile vor fi iremediabile şi greu de estimat.

Preşedintele Mişcării ecologiste ne-a mai spus că, de fapt, va fi făcut un pod de la Giurgiuleşti la Cahul, pentru că acolo roca-mamă este la o adâncime foarte mare,iar terasamentul trebuie să fie construit pe un fundament stabil. Multe din obiective au statut de rezervaţii ştiinţifice, de aceea el nu înţelege de ce academicienii n-au reacţionat la acest masacru făcut în numele unei grandomanii. Sursa citată e de părere că toate breslele trebuie să se solidarizeze pentru a opri buldozerele şi excavatoarele.

Se distruge patrimoniul naţional

Arheologii, de asemenea, vor să salveze ce mai reuşesc din monumentele pe care le consideră unicat. Ei spun că e strigător la cer ceea ce se petrece în Lunca Prutului Inferior. Au încercat să stopeze pe o perioadă construcţia, pentru a salva o parte din obiectele culturale, dar nu le-a reuşit. Valeriu Babulici, cercetător ştiinţific în Sectorul de arheologie antică a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei (MNAIM), ne-a relatat că au fost deja distruse trei monumente arheologice importante, două din perioada romană târzie (sec. III-IV e.n.), situate chiar la marginea satului Giurgiuleşti, şi o cetate miedevală moldovenească, datată cu sec. XIV-XVI, iar în calea buldozerelor au mai rămas cel puţin 20 de alte aşezări. Totodată, Ion Tentiuc, şeful Sectorului arheologie la MNAIN, ne-a spus că pe teren a fost o echipă de arheologi dar, din lipsă de bani, s-au întors la Chişinău.

Potrivit arheologilor, în perioada sovietică această zonă a fost una de frontieră, de aceea nu s-au făcut săpături. Iar după 1990 n-au fost mijloace financiare pentru aşa ceva. În 1997, când s-a început construcţia Terminalului de la Giurgiuleşti, au fost făcute şi unele cercetări, datorită faptului că investitorii erau străini. Arheologii ne-au mai comunicat că există Legea cu privire la protecţia monumentelor, adoptată în 1993, dar ea nu se respectă. Conform acesteia, dar şi altor norme internaţionale, cel care construieşte este obligat să plătească pentru salvarea monumentelor ce pot fi afectate. „Este una dintre condiţiile impuse de comunitatea europeană: respectarea normelor internaţionale de păstrare a patrimoniului cultural. În toate ţările din jur există o astfel de practică, la noi – nu”, a menţionat Eugen Sava, directorul MNAIN. Dar toate aceste lucrări trebuie făcute la faza de proiectare, nu acum, în faţa buldozerelor. Despre cetatea distrusă specialiştii spun că era într-o stare superbă. „Ştiam de ea, fusese unica cetate din pământ moldovenească miedievală. N-a mai rămas nimic…”, ne-a spus Valeriu Babulici.

Până la începerea lucrărilor de construcţie a căii ferate, arheologii ştiau doar de 12 obiective culturale, ulterior au mai fost descoperite încă 12. Nu este exlus să mai existe şi alte monumente. La 25 aprilie, a fost prezentat un raport preventiv la CFM, cu un deviz de cheltuieli pentru salvarea monumentelor – 1 mln. 728 mii lei. Erau cheltuieli minimale pentru salvarea primelor 12 monumente. Acum, sumele ar trebui să fie dublate… Chiar dacă au trecut trei luni de atunci, CFM n-a transferat niciun leu Muzeului, deşi a promis 30 mii de lei. „În dispoziţia guvernului se spune că monumentele arheologice din zona construcţiei căii ferate vor fi studiate şi mutate. Atenţie ce formulare! Cel care a făcut proiectul de hotărâre nici nu ştie ce înseamnă monument aheologic, o fi crezut că-i vorba de monumente ca al lui Lenin, care poate fi mutat. Şi mai interesant e că toate cheltuielile trebuie să le suporte Ministerul Culturii, care n-are bani nici de o mătură”, ne-a mai spus Valeriu Babulici.

„Eram la curent că sunt preconizate unele obiective, dar nu ştiam când începe construcţia. Nu ne-a avertizat nimeni. În lumea normală, când se fac proiectările, sunt anunţaţi şi arheologii, construcţia nu începe până nu se fac toate cercetările arhelogice”, susţin arheologii.

autor:Valentina Basiul

sursa:http://www.timpul.md/Rubric.asp?idIssue=557&idRubric=5808


0 comments »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Caută

Comentarii Recente

ChatVorbește instant cu noi !+