Stamati Constantin

0
7

1786 In familia paharnicului Toma Stamati vede lumina zilei fiul Constantin, probabil la Husi.
1806 La 20 noiembrie C. Stamati intra in serviciul vistieriei Principatului Moldovei ca slujbas de cancelarie.
1808 27 iunie, aceasta data o are manuscrisul Galatia. Tragodie pastoreasca a domnului Florianu, traducere din greceste — prima incercare literara cunoscuta a lui C. Stamati. In 1813 aceeasi opera a scriitorului francez Stamati o talmaceste de pe original.
1812 Odata cu anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru la Imperiul rus familia Stamatestilor, ca si alte familii boieresti ce aveau mosii in Basarabia, se stabileste cu traiul la Chisinau.
1812-1828 C. Stamati lucreaza in instantele administrative si judecatoresti ale regiunii. Pentru sarguinta si capacitatile de care a dat dovada la indeplinirea obligatiilor de serviciu i se confera rangul de consilier titular (1818) si e decorat cu ordinul sf. Ana de gradul III (1826).
1817 La 7 mai inceteaza din viata Toma Stamati.
1820-1823 In acesti ani Stamati l-a cunoscut personal pe A. S. Puskin, exilat in Basarabia. S-au pastrat marturii despre intalnirile si discutiile intretinute de Stamati cu poetul rus, din opera caruia va traduce poemul Prizonierul din Caucaz sub titlul Prizonierul la cerchezi si fecioara cercheza (1824).
1826 La 26 septembrie se casatoreste cu Ecaterina, una din fiicele caminarului Tudorache Ciurea, proprietar de mosii pe ambele maluri ale Prutului.
1828 La 4 mai la Chisinau in familia lui C. Stamati se naste viitorul prozator si dramaturg Constantin Stamati-Ciurea.
1830 La 20 februarie in “Albina romaneasca“ vede lumina tiparului talmacirea poeziei lui G. Derjavin Dumnezeu sub titlul Oda catre Dumnezeu. Traducerea se datora lui C. Stamati, dar s-a publicat sub numele lui N. Dimachi, care introdusese in textul poetului basarabean substantiale modificari si care text ajunsese la redactie ca apartinand lui N. Dimachi. Traducerea a mai aparut in crestomatia lui I. Ghinculov Colectie de opere si traduceri, in proza si in versuri, pentru exercitii in limba valaho-moldava (1840).
1830 In iulie vizitand iarmarocul de vara de la Falticeni, Stamati a luat cunostinta de “urmarile desfranate ale junimii de atuncea”, precum mentiona el mai tarziu, care l-au determinat sa scrie schita Geniul vechi al romanilor si romanii de astazi.
1834 La 18 martie in suplimentul la nr. 29 al “Albinei romanesti” vede lumina tiparului poezia Strajariul taberii (ulterior Sentinela taberii de la Copou la 1834), insotita de o scrisoare a autorului “catre cinstita redactie”, dezvoltata mai tarziu in schita Domnul Moldovei, Marele Stefan al VI, si bravul sau hatman Arbore.
1834 La 19 martie C. Stamati e ales membru de onoare al Societatii medico-istorico-naturale din Iasi. Cu aceasta ocazie Gheorghe Asachi ii expediaza diploma si o scrisoare, in care, printre altele, isi exprima din partea societatii speranta de a se folosi de ravna si de dragostea scriitorului basarabean “pentru toate cele ce pot spori binele patriei”.
1835 La 9 februarie se stinge din viata Ecaterina, la varsta de numai 30 de ani. Sub impresia acestei grele pierderi Stamati scrie poeziile Insusi in singuratate, Porumbita stinghera, Epitaful s. a.
1837 Se casatoreste cu Suzana, fiica boierului bucovinean Andrei Gafencu.
1838 La 19 noiembrie in “Foaie pentru minte, inima si literatura“ din Brasov apare in traducerea lui Stamati discursul Cuvant catre ucenicii scoalei tinutului Hotin, rusi si moldoveni…, rostit de A. Hajdeu la 25 iunie 1837. Discursul va mai fi tiparit in “Curierul romanesc” din 21 si 23 ianuarie 1839, apoi in editie aparte la Iasi (1855) si, partial, in “Lepturariu rumanesc” (t. IV, p. I), Viena, 1864.
1839 In vara acestui an Stamati se afla in Bucovina, viziteaza manastirea Putna si vechea cetate de scaun a Moldovei, Suceava.
Impresiile din aceasta calatorie si meditatiile scriitorului asupra trecutului si starii din prezent a tarii si-au gasit reflectare in eseul Suceava si Alexandru cel Bun in secolul al XV-lea.
1840 In revista “Dacia literara“ pe lunile martie-aprilie apare poemul Gafita blestemata de parinti si o traducere din Hugo Floarea catre flutur . Cantecul Gafitei catre cuconasul sau.
1841 La 2 decembrie este ales corespondent al Societatii de istorie si antichitati din Odesa.
1843 La Cantora Foiei Satesti a lui M. Kogalniceanu se publica in editie aparte poemul Povestea povestelor, intitulat ulterior Eroul Ciubar Voda, Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc.
1850 In “Analele Societatii de istorie si antichitati din Odesa” se publica articolul Despre Basarabia si cetatile ei vechi.
1853 In “Almanah pentru romani”, supliment la “Calendar pe anul 1853”, apare adaptarea din V. Jukovski, Fiica lui Decebal si Armin cantaretul.
1854 In “Almanah pentru romani”, supliment la “Calendar pe anul 1854”, apare schita Suceava (Suceava si Alexandru cel Bun in secolul al XV-lea).
1855 Vad lumina tiparului poeziile Stejarul singuratic (in “Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1855”), Groaza la 1822 (ulterior Arderea Iasului la 1822, in “Foiletonul Zimbrului”, nr. 2 din 30 ianuarie), Dorinta sau videnie (in “Foiletonul Zimbrului”, nr. 5 din 20 februarie).
1859 Apare editia a doua a “Daciei literare” cu poemul Gafita blestemata de parinti si Floarea catre flutur. Cantecul Gafitei catre cuconasul sau.
1863 Din acest an dateaza eseul Stiinti filologice si istorice.
1866 In “Ateneul roman”, nr. 6—7, este retiparit poemul Dorinta sau videnie (Dorul de patrie).
La 22 aprilie impreuna cu Alexandru Hajdeu si cu Ion Strajescu este ales membru al Societatii literare romane, viitoarea Academie, din care se retrage insa din cauza sanatatii, in locul lui — ramas vacant — fiind ales un alt basarabean, Stefan Gonata.
1868 La inceputul anului la Iasi vede lumina tiparului volumul de sinteza al scriitorului Muza romaneasca. Compuneri originale si imitatii din autorii Europei, editor fiind Teodor Codrescu.
1869 La 12 septembrie C. Stamati se stinge din viata. A fost inmorman tat la Ocnita.

Sursa: Biografii-online.net

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ