Stela Popa: Dat afară pentru „Basarabia e România!”

0
3

Emisiunea MAI APROAPE DE EUROPA realizată de Stela Popa pentru Arena FM.

Invitații ultimii emisiuni: Sanda Golopenția, Vasile Șoimaru și Constantin Eretescu.
Sanda Golopenţia este doctor în lingvistică al Universităţii Bucureşti. Actualmente este profesor emerit la departamentul de studii franceze al Universităţii Brown din Statele Unite ale Americii. Sanda Golopenţia este autoarea a numeroase studii şi articole în domenii precum lingvistică structurală, poetică şi semiotică, filozofia limbajului, teoria literaturii, studii culturale. Începând din 1982, a publicat materiale referitoare la activitatea Scolii Sociologice de la Bucureşti din perioada interbelică, cu referinţe directe la activitatea părinţilor săi. Alaturi de ea este invitat si profesorul, conferentiarul de la ASEM – Vasile Șoimaru, cel care de curand a contribuit la aparitia monografiei – „Cornova 1931”.  Langa cei doi participa la discutie si profesorul, scriitorul si folcloristul Constantin Eretescu, sotul Sandei Golopentia.

Vorbim despre satul Cornova, unde Anatol Golopentia a fost unul dintre cercetători la 1931. Si iata ca „după 80 de ani de la memorabila expediţie a echipei sociologului Dimitrie Gusti la Cornova (pe atunci – judeţul Orhei; în prezent – raionul Ungheni), revine şi monografia care ar fi trebuit să fie editată acum opt decenii”, scrie ziarul Timpul. Pentru prima dată s-au regăsit într-un volum toate fotografiile făcute, cu 80 de ani în urmă la Cornova,

Cu securiştii pe urme

Ascultati apoi povestea Sandei Golopentia care ne spune despre „copilăria palidă, tristă si monotonă” pe care a avut-o. O copilarie umbrita de securisti si o lectie de viata cum mai rar poti asculta. Vorbim aici si despre cartea „Viaţa noastră cea de toate zilele” (Curtea Veche, 2009, 424 p.), care o reprezintă deopotrivă ca scriitoare şi cercetătoare. Este o carte constituită din notele de supraveghere ale lui Anton Golopenţia din note informative, toate „operă” a securiştilor care au făcut post permanent, de zi şi de noapte, în faţa casei Golopenţia şi în faţa Institutului Central de Statistică, unde lucra distinsul reprezentant al Şcolii de cercetare sociologică a lui Dimitrie Gusti. Zilnic, un mare intelectual era urmărit de 24 de securisti. „Va dati seama cati se hraneau de pe urma tatalui meu?”, se intreaba retoric Sanda Golopentia in emisiune.
Ii apar lacrimi in ochi cand vorbeste de mama sa. Profesoara de limba română, ea s-a văzut încadrată în categoria celor cu „nivel ideologic scăzut”, a trăit în mediul sufocant introdus de comunişti şi în lumea şcolii, constrânsă să-şi supravegheze fiecare gest. „Pănă in 1951, cănd tata a murit, mama a lucrat la Institutul Pedagogic, un loc care i-a plăcut. După moartea tatei a fost trimisă profesoară de limba romănă in şcoli elementare din ce in ce mai departe”, povesteste cu tristete invitata mea.

„Din două Volgi negre s-a observat continuu inmormăntarea mamei”

Au venit apoi timpuri grele. Anton Golopentia fusese inchis la Jilava şi de acolo trimis la un spital pe Calea Văcăreşti, cum scrie pe certificatul de moarte. Subalimentat, a murit pur şi simplu cu zile. Corpul a fost trimis la morgă fără menţiunea identităţii. „Mama a fost cea care l-a identificat, care i-a pus un nume. Spunea că i-a fost greu să-l recunoască. Avea nişte semne pe găt, ea spunea că probabil de lovituri. Cănd s-a intors după ce comandase sicriul, corpul nu mai era! Dispăruse. Şi a rămas dispărut. Am aflat de locul unde era inmormăntat Anton Golopenţia prin anii 60, cănd au inceput să deschidă porţile inchisorilor. Ne-a trimis vorbă părintele Totolici, preotul bisericii din satul Jilava, că Anton Golopenţia e inmormăntat acolo. M-am dus să văd locul – nişte piroane cu un fel de pătrate din tinichea pe care erau nume. Mama a vrut să fie şi ea inmormăntată acolo. Din două Volgi negre s-a observat continuu inmormăntarea ei”, povesteste Sanda Golopentia.

Doctor „în tăcut”

Pana la aceasta a doua disparitie, membrii familiei Golopentia  au fost practic indepartati de cei care candva le zambeau si le dau binete: „Locatarii blocului ne priveau parcă mai lung. La fel, întâlnite pe stradă, diferitele cunoştinţe ale mamei, ale tatei, ale bunicii, care cu mult înainte obişnuiau să se oprească şi să ne descoasă cu plăcere, şcolari neblazaţi cum eram, treceau pe lângă noi îngândurate, ne zâmbeau mocnit şi se grăbeau“. Ani de singurătate, de imensă tristeţe, de renunţări de toate felurile: „am crescut singuratici, fără pofte simple şi lacome, vitale ale vârstelor dintâi.“
În facultate, aceleaşi bucurii negative, la încheierea studiilor Sanda Golopenţia fiind doctor „în tăcut”.

Exmatriculat pentru: „Basarabia e România!”
La randul sau, Constantin Eretescu ne povesteste cum a fost a fost exmatriculat de la Filosofie pentru ca a sustinut ca „Basarabia e Romania”.  In 1980 satui de atata apasare sufleteasca, cei doi soti emigreaza in SUA si se stabilesc in Rhode Island. Pana a ajunge profesori au avut de trecut printr-un lagar din Roma si prin munca de jos. Ulterior, Sanda Golopentia colaboreaza cu eseuri radiofonice la Vocea Americii, Europa Libera si BBC, o parte din scrieri fiind publicate in trei volume.
Profesoară intr-o universitate americană, Sanda Golopenţia este astazi o prezenţă activă a vieţii culturale din România.

Descoperirea urmelor tatălui prin dosarele securitatii

A trăit un mare şoc citind peste cateva decenii in arhivele securitatii declaraţiile tatălui din “ancheta Pătrăşcanu”. Din momentul când in Romănia uşile arhivelor s-au “intredeschis” cercetătoarea Sanda Golopenţia s-a consacrat restituirii patrimoniului ştiinţific românesc a operei părintelui său. In peste zece ani de muncă, a reuşit să “recuperezi” biografia şi opera lui Anton Golopenția.
Astazi Sanda Golopentia inmpreuna cu sotul ei, Constantin Eritescu, urmeaza parca cuvintele istoricului britanic Hugh Seton-Watson, care mărturisea, la una din ultimele sale vizite īn Romānia, că „ar fi gata să meargă īn Africa pe urmele chiar şi ale unui singur englez, spre a vedea cum şi-a orānduit viaţa şi ce a realizat pe alte meleaguri”. Invitatii mei asta fac – merg pe urmele romanilor din jurul Romaniei. De altfel, Sanda Golopentia spunea anterior: „Cuvintele istoricului britanic intră īn ecou cu ideile despre cercetarea la est de Bug ale lui Anton Golopentia, care insista asupra faptului că moldovenii trebuie căutaţi chiar şi īn satele īn care riscă să fie doar unul”.
Invitatii acestei emisiuni fac parte din acea categorie a romanilor pe care-i admir si despre care ar trebui sa se vorbeasca mai mult in mass-media romaneasca.
Stela Popa

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ