Românism

De multe ori ma intalnesc cu idei care ii fac pe romani sa se rusineze cumva de propria istorie. M-am intalnit cu astfel de idei si la dezbaterea organizata la Bucuresti de Clubul Liberal pentru Republica Moldova (dezbaterea din 30 noiembrie). Inevitabil, in contextul discutiei privind realizarea unitatii nationale a romanilor s-au strecurat si cateva idei de natura sa-i faca pe romani sa se rusineze cu propria istorie.
Prima chestiune s-a legat de modul in care Basarabia s-a unit cu Romania. Cunoasteti placa: unirea s-a facut cu baionetele, nu s-a facut un referendum etc. Profesorul Ion Bulei prezent la dezbatere a aruncat in discutie spusele lui Bratianu. Intrebat de occidentali de ce nu vrea sa organizeze in Basarabia un referendum cu privire la unirea cu Romania, Bratianu a raspuns sec: pentru ca nici Franta nu organizeaza un referendum in Alsacia si Lorena. Mergand mai departe am putea sa ne amintim cum au facut sovieticii “unirea” cu Basarabia: tot cu baionete si tot fara referendum. Despre ce vorbim?
Apoi vine povestea cu “palma grea a jandarmului roman”. Da, jandarmii romani aveau obiceiul sa bata. Insa nu ii bateau doar pe taranii basarabeni. Jandarmii bateau si in Ardeal, si in Oltenia, si in Valahia, si in Moldova. Bateau la fel ca in Basarabia pe tot cuprinsul tarii. Nu este vorba de un tratament specific pentru basarabeni, este vorba de o problema globala a societatii romanesti din perioada interbelica. Apoi vine gluma aia cu bunelul basarabean batut de jandarmul roman si impuscat de NKVD-istii sovietici. Mari nemernici jandarmii romani…
Invariabil se ajunge la chestiunea “abandonarea Basarabiei”. De ce nu s-au batut romanii cu sovieticii pentru Basarabia? Aici imi vine in minte o scena din memoriile lui Constantin Argetoianu referitor la propunerea de armistitiu din 1917 venita din partea germanilor. La consiliul de coroana de la Iasi generalii romani se intreceau in declaratii belicoase. Fiecare avea sute de mii de baionete si toti clamau in cor “pe aici nu se trece”. La sfarsit a luat cuvantul un colonel de la aprovizionare care a spus scurt: avem gloante pentru trei saptamani de lupte si obuze pentru o saptamana. Concluzia a venit de la sine, in ciuda vointei de a lupta a soldatilor. La fel si in 1940. Armata ar fi vrut sa lupte, poporul sprijinea lupta. Ar fi existat si ceva rezerve pentru o anumita perioada. Insa inca din vara anului 1939 oamenii politici de la Bucuresti aveau o puternica banuiala ca sovieticii si nazistii isi impartisera zonele de influenta din estul Europei. Armand Calinescu o spune limpede in insemnarile sale, chiar in ziua semnarii tratatului Hitler-Stalin (poreclit tratatul Ribbentrop-Molotov) – asta in conditiile in care nu era cunoscut protocolul secret prin care sovieticii cereau Basarabia, iar nazistii erau de acord. Se uita si faptul ca in 1940, atunci cand sovieticii cereau Basarabia, principalul aliat al Romaniei, respectiv Franta, pur si simplu disparuse de pe harta. Celalalt aliat, Marea Britanie, se pregatea sa se bata pentru propria supravietuire si chiar nu avea timp sa se gandeasca la soarta unui stat din estul Europei.
De ce nu s-a batut Romania pentru Basarabia in 1940? Pentru ca orice rezistenta ar fi fost inutila. In plus, batalia pentru Basarabia nu se decide printr-un razboi sau in doua saptamani. Batalia pentru Basarabia se poarta de 200 de ani. Ideile de mai sus si modul de a fi aruncate in discutie astfel incat romanii sa se rusineze de propria istorie fac parte din aceasta batalie pentru Basarabia, care se poarta zi de zi. Originea ideilor expuse mai sus este usor de identificat. Perversitatea consta in faptul ca ele s-au strecurat in spatiul dezbaterilor publice romanesti. Orice intrebare este legitima, doar ca trebuie sa raspundem corect la astfel de intrebari, nu in directia in care si-ar dori altii ca noi sa raspundem.

Autor: George Damian

Sursa: clipa.com

După finalizarea manifestațiilor din sfânta zi de 1 Decembrie, Platforma Civică Acțiunea 2012 lansează o nouă campanie menită să apropie populația de pe cele două maluri ale Prutului.

Dacă campania “Unirea în zece motive” s-a adresat populației din Republica Moldova, “Obiectiv: Basarabia” vine în întâmpinarea nevoii de informare a populației din România, cu precădere din orașele mici și din mediul rural.

În luna decembrie vor fi distribuite pliante în majoritatea județelor din România cu argumente pentru care Basarabia trebuie să revină la Țară.

Mai jos aveți textul pliantului și imaginea .jpg, vă invităm să promovați mesajele din el în discuțiile cu toți cei din dreapta Prutului.

1. Basarabia este parte a spaţiului locuit dintotdeauna de români. Circa 3 milioane de români din Republica Moldova sunt separaţi de noi, ca urmare a ocupaţiei sovietice. Această nedreptate trebuie reparată.

2. Multe dintre urmele lui Ştefan cel Mare pot fi găsite peste Prut, în cetăţi şi mănăstiri, dovezi ale identităţii neamului nostru.

3. Sute de mii de ostaşi români şi-au dat viaţa pentru unitatea, libertatea şi integritatea spaţiului românesc. A ascunde această realitate ar însemna să ne minţim pe noi înşine

4. Pentru simplul fapt că erau români şi pentru că şi-au dorit să rămână ai României, basarabenii au fost deportaţi, înfometaţi, închişi, torturaţi, ucişi, o treime din populaţia Basarabiei fiind exterminată de Stalin. În pofida acestui fapt, dorinţa de reunire cu Patria-Mamă a rămas în minţile şi inimile multora dintre basarabeni.

5. Zecile de mii de tineri curajoşi care au scandat lozinci pentru unire şi au arborat tricolorul românesc în aprilie 2009, la Chişinău, reprezintă o generaţie care nu mai tolerează să-i fie călcată în picioare identitatea românească.

6. Realizarea unificării celor două state româneşti va însemna restaurarea unităţii de limbă, etnie, religie, cultură.

7. Numeroase personalităţi culturale, ştiinţifice şi politice ale României sunt originare din Basarabia: scriitorii Alecu Russo, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Alexei Mateevici, Constantin Stere, Paul Goma, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, mareşalul Alexandru Averescu, lingvistul Eugen Coşeriu, actorii Colea Răutu, Iurie Darie, Stela Popescu şi mulţi alţii;

8. O Românie reîntregită ar fi mai diversă socio-cultural prin contactul cu mai multe comunităţi etnice. În acelaşi timp, partidele politice menţinute pe criterii etnice şi-ar pierde din influenţă, procentul minorităţii maghiare scăzând considerabil, iar a celei ruse nedepăşind 1% din totalul populaţiei de 25 milioane de locuitori.

9. Oamenii de stiinţă susţin că mărimea populaţiei şi a teritoriului sunt cele mai importante caracteristici care influenţează potenţialul unei ţări pe termen lung. Prin unificarea cu Republica Moldova, România ar câştiga la capitole precum forţa de muncă, investiţii, industrie textilă şi alimentară, suprafaţă agricolă şi potenţialul turistic.

10. Un stat mai mare este unul mai puternic din punct de vedere politic şi economic. După unificare, importanţa României pe plan european şi mondial ar creşte substanţial.

Este anul 2011 şi e timpul să reintrăm în normal.

Primul pas: ceea ce ne-a fost luat în mod nedrept să revină acasă prin unirea Republicii Moldova cu România.

Este datoria noastră morală să facem presiuni asupra clasei politice de la București. Este timpul ca NOI să cerem să se facă dreptate, altfel lucrurile nu se vor schimba niciodată.

BASARABIA e ROMÂNIA!

—————————————————————–
Cei care pot să ajute la distribuția pliantelor sunt rugați să o facă contactând Platforma civică Acțiunea 2012.

Sursa filmarii: www.arena.md

Radio CHIȘINĂU, lansat oficial la 1 Decembrie în Republica Moldova, este cel mai nou post al Radio România, un proiect realizat în colaborare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, din cadrul Guvernului României.

Radio CHIȘINĂU aduce pe piața mediatică din Republica Moldova proiecte editoriale de calitate, la standardele Serviciului Public de Radio românesc, care răspund cerințelor culturale și de informare ale ascultătorilor și contribuie la promovarea valorilor autentice comune și europene, precum și la informarea directă, corectă, echilibrată și echidistantă a publicului (ascultători şi utilizatori de internet).

Postul Radio CHIȘINĂU difuzează știri și emisiuni de actualitate, culturale și de divertisment producție proprie – care pun în valoare atât personalitățile și evenimentele importante din actualitatea internă și internațională, cât și pe cele care au marcat istoria – și  retransmite programe ale posturilor Radio România.

Radio Chișinău emite pe 70% din suprafața Republicii Moldova și poate fi ascultat pe unde scurte FM – 89.6 în Chișinău, 93.8 în Ungheni, 106.1 la Tighina, 93.3 în Cahul, 104.6 la Edineț, 102.6 în Briceni și 107.1 la Drochia și on-line pe www.radiochisinau.md.

Grupurile Spirit Românesc, Deşteptarea și Faptă nu Vorbă, membre componente ale Platformei Civice Acţiunea 2012, au organizat la Chișinău o manifestație cu ocazia zilei de 1 decembrie, Ziua Națională a României.

Video:

Jurământ în fața Ambasadei României:

Mai multe pe blogul lui InConstantin.

Poze:

Mai multe pe blogul lui Andrei Moraru.

Reflectarea evenimentului în presă: ProTV, JurnalTV, Moldova 1, Publika, EuroTV, Arena, Vocea Basarabiei, Unimedia, Jurnal.md, Romanian Global News, Ziua Veche, Union

Au trecut citiva ani de cind am vazut ultima data imaginile astea. Mi-a facut insa o reala placere sa le redescopar astazi, absolut intimplator. Respectul meu profesorilor si elevilor basarabeni ce isi aduc contributia la pastrarea vie a identitatii romanesti in stinga Prutului.

În organizarea Centrului de Geopolitică şi Antropologie Vizuală a Universității Bucureşti, Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni şi Platformei Civice “Acţiunea 2012”, la sala de consiliu a Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti a avut loc miercuri, 26 octombrie, dezbaterea cu tema “Reunirea Basarabiei cu România, o soluţie românească la o problemă europeană”.

Înregistrarea integrală a dezbaterii:

Regele Mihai I a declarat marţi în Parlament că nu trebuie uitaţi “românii și pământurile românești” rămase în afara teritoriului naţional şi a mărturisit că el nu vede “România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”.

“Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați. Citește în continuare →

Recentele declaraţii ale preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, legate de situaţia din Transnistria şi de administraţia de sub conducerea unui dur filomoscovit precum Igor Smirnov au atras atenţia mediilor internaţionale. Preşedintele Rusiei a reiterat faptul că actuala situaţie din Transnistria şi poziţia lui Igor Smirnov împiedică reintegrarea. Intrebare: a cui şi la cine? Reintegrarea în Republica Moldova nu ar fi atît de complicată dacă liderii de la Kremlin l-ar trimite pe Igor Smirnov ambasador în Cuba. Dar este Moscova, care nu crede în lacrimi, interesată de rezolvarea pe cale amiabilă a unei situaţii de „conflict îngheţat“, cum sînt denumite aceste situaţii punctuale de către puzderia de experţi ai OSCE şi UE? Citește în continuare →

Maşina trage pe dreapta în mijlocul câmpului. Dave mai agită o dată tubul de spray, după care iese în întunericul de afară. A ochit cu câteva luni în urmă un zid care delimitează nu se ştie ce în mijlocului unei pârloage din afara Buzăului. Alex şi Mişu îl urmează, păşind decis printre buruieni. A doua zi, toţi şoferii de pe ruta Bucureştiului vor putea să citească pe zidul cu pricina, negru pe alb, “Basarabia e România”.

Cu asta se ocupă departamentul “underground” al Acţiunii 2012, o coaliţie de peste 30 de organizaţii neguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin deschis unirea României cu Republica Moldova.

Au trecut deja 5 ani de când cei trei începeau să “vâneze” ziduri şi panouri scăpate de dictatura reclamelor sau a graffiti-urilor. Scriau “Basarabia, pământ românesc” până nu demult, dar de când cu formarea coaliţiei au hotărât să-şi eficientizeze munca. Mesajul “Basarabia e România” e mai uşor de scris şi mai lesne de ţinut minte. Dar chiar speră Dave, Mişu, Alex şi prietenii lor că vor obţine Unirea? Şi ce rol are scrisul pe ziduri în această iniţiatvă? Sunt câteva dintre întrebările la care a încercat să răspundă romanialibera.ro. Citește articolul întreg pe siteul RomâniaLibera.ro.