Românism

Documentele ieşite din arhive dovedesc ceva ce nu mai poate fi negat: regimul comunist a fost unul criminal. Funcţionarii comunişti din anul 1947 de la Chişinău scriau ei înşişi despre un fenomen cutremurător: canibalismul din satele Basarabiei. Propaganda comunistă a dat vina pe foametea din anul 1947, pe fascişti şi pe seceta din anii anteriori.

Însă anul 1947 a fost unul roditor – şi tot comuniştii se lăudau în rapoartele lor că Moscova a trimis destule alimente. Alte documente ieşite din arhivele comunismului demonstrează că foametea din 1947 a fost organizată de sovietici pentru a îngenunchea orice formă de rezistenţă. Iar apoi, cu mult calm, funcţionarii comunişti au consemnat în procese-verbale reci că basarabenii au început să se ucidă şi să se mănânce între ei.

Citește în continuare →

De când am început să buchisesc literele mi-a plăcut să citesc. Această boală mi-a rămas până acum, universul cărţilor alinându-mi bătrâneţile şi singurătatea. Am citit mult şi despre Siberia, acest cuvânt răsfrângându-se dureros în inimile multor români. Aş vrea să le amintesc cititorilor pe scurt despre Siberia şi în alt aspect. Acest ţinut are o suprafaţa de circa 10 mln. km pătraţi, fiind împărţit în trei zone: Siberia Apuseană (câmpie întinsă); Siberia orientală (podişuri); Extremul Orient, situat în estul Siberiei Orientale (relief muntos, înălţimi mari). Numai taigaua ocupa circa 7 mln. km pătraţi. Iernile sunt lungi şi aspre, cu geruri de până ia 70 de grade, cu veri friguroase în nord şi ceva mai calde în sud.

Acestea fiind spuse, să ne închipuim că pe drumurile Siberiei, bătătorite de cei surghiuniţi, apare câte o fată palidă, apoi alta, alta…- Într-o nesfârşită coloană de oameni flămânzi, oropsiţi de soartă. Apoi să ne închipuim câţi au căzut din această coloană, rămânând în pământul Siberiei. Deşi s-a scris mult despre martirii din lagărele şi închisorile siberiene, totuşi încă e prea puţin pentru a înţelege, a vedea cu ochii minţii, a simţi ce viaţă au dus oamenii noştri nevinovaţi, exilaţi acolo. Nu demult am aflat că a ieşit de sub tipar o nouă ediţie a mărturisirilor Aniţei Nandriş-Cudla, adunate în cartea „Douăzeci de ani în Siberia”. Aş dori mult s-o găsesc, s-o cumpăr, căci prima ediţie am împrumutat-o cuiva, care a uitat să mi-o întoarcă.

Citește în continuare →

Astăzi se împlinesc 61 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste organizate în Basarabia. Cu acest prilej trist, în capitală, dar şi în mai multe localităţi din republică, sunt organizate mitinguri de comemorare a victimelor.

În dimineaţa zilei, la ora 8.00, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie va fi inaugurată expoziţia comemorativă „Destine încarcerate”. Sunt expuse fotografii, scrisori ale deportaţilor, precum şi alte exponate de epocă. La ora 9.45, un miting de protest se va desfăşura la piatra comemorativă din faţa Gării din Chişinău.

Deportările din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 (operaţiune denumită conspirativ „IUG”) s-au făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice, gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Citește în continuare →

Partidul Liberal (PL) cere Federaţiei Ruse recunoaşterea oficială a genocidului basarabean săvârşit de regimul comunist de ocupaţie în perioada 1940-1950. Totodată, PL solicită ca autorităţile ruseşti să-şi ceară iertare pentru suferinţele imense pe care le-a adus populaţiei dintre Prut şi Nistru.

„Autorităţile de stat ale Republicii Moldova sunt datoare să ceară Federaţiei Ruse, succesoarea de drept a URSS, recunoaşterea oficială a crimei de genocid săvârşită de regimul sovietic de ocupaţie în teritoriul dintre Prut şi Nistru şi, dacă acest lucru este cu putinţă, exprimarea regretului şi a cererii de iertare pentru ororile şi suferinţele imense pe care le-a adus populaţiei noastre regimul sovietic de ocupaţie”, a declarat deputatul liberal, Corina Fusu.

De asemenea, Fusu este de părere că Legislativul moldovean trebuie să întreprindă toate demersurile necesare pe lângă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European, ca această crimă de genocid să fie recunoscută şi condamnată la nivel european, în documentele oficiale ale organismelor europene. Citește în continuare →

La 13 iunie, vor fi organizate un şir de activităţi întru comemorarea victimelor deportărilor în masă din 13 iunie 1941. Este pentru prima oară când această dată neagră din istoria Basarabiei este comemorată sub egida Guvernului.

Conform programului, duminică, la ora 09.30, vor fi depuse flori la monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. La orele 10.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, va avea loc un miting de comemorare. Iar începând cu orele 12.30 se va desfăşura marşul participanţilor la miting, care va începe din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi va finaliza în regiunea Gării feroviare, unde vor fi depuse flori la piatra de temelie a viitorului monument în memoria victimelor deportărilor. În dimineaţa zilei de 13 iunie, în lăcaşurile sfinte vor avea loc slujbe de pomenire în memoria victimelor deportărilor. Citește în continuare →

Pagubele provocate de autorităţile sovietice în urma exterminărilor şi deportărilor organizate de către acestea în Moldova de la Est de Prut au fost estimate la cel puţin 27,8 miliarde dolari SUA, a explicat astăzi, 20 aprilie 2010, membrul Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, Veaceslav Stavila. Acesta a ţinut să menţioneze că nu vorbeşte în numele comisiei, ci în nume propriu şi face publice rezultatele studiilor personale.

În urma exterminărilor şi deportărilor au avut de suferit 300.817 persoane, dintre care 230.000 au fost omorâte, adică peste 76%, după cum susţine Stavila. Citește în continuare →

Monumentul victimelor regimului totalitar comunist, care va avea dimensiunea de până la 10-12 metri lăţime şi 2 metri înălţime, va fi instalat în Aleea Gării din capitală până la sfârşitul anului curent. Schiţa monumentului a fost prezentată la şedinţa serviciilor şi direcţiilor municipale de către primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, şi sculptorul Iurie Platon, transmite Info-Prim Neo.

Schiţa prezintă mişcarea dinamică spre infinit, spre eternitate a unei mase de oameni. Această mişcare a unui tren format din corpuri omeneşti are trei dimensiuni – în prima oamenii mai sunt oameni, în cea de a doua oamenii se amestecă cu haosul maşinăriei, în cea de a treia – nu se mai poate înţelege dacă sunt oameni sau piese ale trenului morţii, care a dus spre Siberia şi Kazahstan mai mult de un milion de moldoveni. Citește în continuare →

Comisia de concurs pentru elaborarea compoziţiei sculpturale „În memoria victimelor regimului stalinist” a desemnat câştigătorul proiectului monumentului în memoria familiilor de basarabeni deportate în Siberia. Autorul lucrării, care va fi instalată în Scuarul Gării Feroviare din Chişinău, este artistul plastic Iurie Platon.

Proiectul este o lucrare alegorică, ce reprezintă un tren care devine al durerii, al suferinţei şi al morţii. Un capăt al vagonului are imaginea integră a oamenilor, iar până la sfârşit, aceştia devin componente ale trenului, mecanisme, bucaţi de metal, roţi, uşi, geamuri etc.

Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, a menţionat că sculptura denotă aspectul masiv al nimicirii, al mutilării oamenilor, care după o viaţă normală au ajuns să fie distruşi, s-au contopit cu metalul, cu piesele trenului ce-i duce în Siberia. Citește în continuare →

În urma semnării Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Basarabia este revendicată de sovietici drept zona lor de influenţă. Astfel, la 28 iunie 1940, Armata Roşie ocupă Basarabia, precum şi Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei. Drept urmare, este creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) la 2 august 1940. Numai 6 din cele 13 raioane ale RASSM intră în componenţa RSSM, iar judeţele basarabene – Ismail şi Cetatea Albă din sud şi o parte a judeţului Hotin din nord – sunt incluse în cadrul Ucrainei Sovietice.
Basarabia cunoaşte astfel încă din anii 1940-1941 experienţa sovietizării şi comunizării, unul din elementele centrale ale acestei experienţe fiind aplicarea terorii în masă faţă de clasele sociale indezirabile. Anexarea Basarabiei de către sovietici anticipează astfel instaurarea regimului comunist în spaţiul românesc după 1944. Citește în continuare →

Victimele deportărilor staliniste din Republica Moldova vor avea, pentru prima dată, o biserică în memoria lor. La Chişinău a fost sfinţit paraclisul Bisericii Deportaţilor cu Hramul Tuturor Sfinţilor.

Oficierea serviciului divin a fost efectuată de către un sobor de preoţi din cadrul Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu Protopopul de Chişinău, părintele Ioan Bărbău.

Deşi paraclisul Bisericii a fost deja construit, biserica propriu-zisă urmează a fi ridicată doar atunci când vor fi identificate surse financiare. „În acest sens, vreau să fac un apel, prin intermediul ziarului FLUX, către toţi oamenii de bună-credinţă să ajute cu ce pot, pentru a înălţa acest lăcaş sfânt”, a declarat părintele Ion Baltag, preot paroh al Bisericii Deportaţilor. Citește în continuare →