Românism

La sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea, voievodatul Moldovei a fost nevoit sa piarda o parte importanta a teritoriului sau. In 1774, nordul i s-a luat de catre Imperiul Habsburgic, care, pentru ca bastinasii sa uite de trupul din care au fost rupti, l-a botezat Bucovina (“Tara fagilor”). Iar, dupa aproape patru decenii, Rusia i-a rapit si partea sa de est, teritoriul cuprins intre Prut si Nistru. In acelasi scop ca si cuceritorii austrieci, l-a numit Basarabia, preluand toponimicul ce se referea doar la cele trei judete din sudul acestui teritoriu. Demersul rus tintea unul dintre obiectivele sale mai vechi, trasate de Petru cel Mare Ð obtinerea iesirii la Marea Neagra. Marsul rusesc spre vest a inceput in 1792, cand si-a luat in stapanire Transnistria, pe care a numit-o Novorossia (Rusia Noua). Ar fi trecut si Nistrul tot atunci, smulgand de sub suzeranitatea turceasca intreaga Moldova pana la Carpati (poate si Muntenia), daca nu s-ar fi temut de ostilitatea Austriei. A facut pasul abia in 1812, dar s-a oprit cu prudenta la Prut, in ajunul campaniei napoleoniene.
Citește în continuare →

Serviciile secrete ruseşti şi moldoveneşti au lichidat sau au încercat să-i elimine de pe scena publică pe unioniştii basarabeni.

MISTER. Mai multe personalităţi ale vieţii culturale basarabene au murit suspect.

După aproape 48 de ore de comă, poetul basarabean Grigore Vieru a murit din cauza leziunilor căpătate după un accident de circulaţie la doar câţiva kilometri de Chişinău.

O altă moarte suspectă pusă în cârca serviciilor secrete, ruseşti sau moldoveneşti. Puse cap la cap, toate dispariţiile „accidentale“ ale mai multor unionişti din Republica Moldova, care prin lucrările lor au „ţipat“ apropierea de România, ba chiar unirea cu fraţii de dincolo de Prut, au devenit subiecte de anchetă pentru unii, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău, instituţie de arătat cu degetul.

Citește în continuare →