Recenta vizită a lui Traian Băsescu în Republica Moldova a refăcut, oarecum, simbolicul „pod de flori“ de peste Prut.
Decisiv a fost contextul de la Chişinău: în locul unui comunist acru precum Vladimir Voronin, preşedintele României a găsit parteneri rezonabili, care ne consideră „fraţi” şi nu „asupritori”.
Momentul e bun. Pentru prima oară în ultimii 70 de ani, Bucureştiul şi Chişinăul par a vorbi aceeaşi limbă: româna. Timp de o jumătate de secol (1940-1991), sub şenilele sovietice, moldovenii de peste Prut n-au putut să mişte-n front (cu o „pauză” de câţiva ani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial).
Destrămarea URSS a fost momentul astral pe care România nu l-a fructificat. Cu o diplomaţie abilă şi energică, apropierea de Basarabia putea merge mai departe decât la simbolicul „pod de flori”. Dar pentru asta mai era nevoie de ceva: voinţă politică. Din nefericire, la Bucureşti domneau Ion Iliescu şi camarila sa pro-moscovită…
Acum însă, aştrii par să se fi aliniat din nou în favoarea noastră. Ia gândiţi-vă la o năstruşnicie: ce-ar fi ca noi, românii de pe cele două maluri ale Prutului, să mai surprindem o dată lumea cu o mutare de genul „Cuza 1859″?! Citește în continuare →
Comentarii recente