Românism

Un protest temerar la Chişinău contra raptului teritorial de la 1812: Ziarul Făclia Ţării (1912) contestă festivităţile pompoase dedicate celor 100 de ani de la „alipirea” Basarabiei la Imperiul Rus.

La 16/28 mai 1912 se împlineau 100 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, în urma războiului ruso-turc şi a semnării Tratatului de pace de la Bucureşti. La Sankt Petersburg, capitala imperiului, a fost luată decizia de a sărbători acest eveniment cu o pompă deosebită, ceea ce s-a şi întâmplat, la Chişinău, în mai 1912.

În România, de asemenea, a fost consemnat acest tragic eveniment în destinul poporului român, dar cu multă tristeţe şi indignare. Românii din Regat au protestat contra răpirii Basarabiei, la 1812, oficiind servicii divine în biserici, organizând procesiuni şi mitinguri de doliu, arborând drapele tricolore, cernite cu panglici negre. Iniţiatorii manifestărilor dedicate tristului eveniment au fost Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor şi Universitatea din Iaşi. Marii istorici Alexandru. D. Xenopol şi Nicolae Iorga, dar şi un şir de colegi de-ai lor de breaslă, au publicat o serie de articole şi studii ce oglindeau tragicul destin al basarabenilor sub ocupaţie străină, demonstrând dreptul istoric şi etnic al românilor asupra teritoriilor dintre Prut şi Nistru. Citește în continuare →

Împlinirea unui secol de la răpirea Basarabiei de către Rusia ţaristă a prilejuit organizarea unor manifestaţii diferite, chiar diametral opuse. Autorităţile ruse au încercat să justifice şi să glorifice veacul de dominate asupra românilor basarabeni. în acest scop a fost citită la oraşe şi sate o proclamaţie intitulată „Ziua cea de prăznuire pentru Basarabia (16 mai 1812 -16 mai 1912)”, care slăvea stăpânirea rusească în Basarabia. Documentul arată că to Moldova dintre Prut şi Nistru „se săvârşesc rugăciuni şi mulţumiri pentru acel lucru, că s-au împlinit o sută de ani de când ea a fost slobozită de sub sarcina turcească şi alăturată către stăpânirea Rusiei, cea drept credincioasă”. Biserica românească a intrat „întru cea mai de aproape unire cu biserica pravoslavică din Rusia”. Prezentând rolul „civilizator” al celor o sută de ani de ocupare rusească, proclamaţia sublinia că pentru Basarabia acest veac a însemnat ivirea „pe cerul ei negru şi întunecat zarea cea mai luminoasă a viitorimii”. Documentul înfăţişa, în final,” pretinsa revigorare culturală a românilor basarabeni, care în realitate era inexistentă. Potrivit acestei relansări culturale, „Prin toată Basarabia s-au întins ca năvodul fel de fel de şcoli. Norodul cu îmbelşugare se îndestulează cu foarte împodobite ale lui biserici”¹. Citește în continuare →

Ziua de 28 iunie în Republica Moldova a fost declarată, prin decret prezidenţial, Ziua ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist, a anunţat joi, 24 iunie, la un briefing de presă preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu.

Pe întreg teritoriul Moldovei drapelele de stat vor fi coborâte în bernă, vor fi depuse flori la monumentele şi memorialele victimelor regimului totalitar comunist, toate autorităţile publice, organizaţiile şi intreprinderile vor renunţa la desfăşurarea acţiunilor distractive de masă iar la ora 10.00 va fi ţinut un moment de reculegere, transmite Info-Prim Neo.

De asemenea, în toate instituţiile de învăţământ şi în taberele de odihnă va fi declarată ora memoriei. Un alt articol al decretului prezidenţial stipulează ca Primăria municipiului Chişinău va demara procedurile de amplasare în Piaţa Marii Adunări Naţionale a unui monument în memoria victimelor regimului comunist, iar până la edificarea acestuia, Primăria va amplasa pe 28 iunie o piatră comemorativă. Citește în continuare →