Românism

Regele Mihai I a declarat marţi în Parlament că nu trebuie uitaţi “românii și pământurile românești” rămase în afara teritoriului naţional şi a mărturisit că el nu vede “România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”.

“Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați. Citește în continuare →

Programul inițial de duminică al patriarhului bisericii ruse, Kiril, de a pune flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost dat peste cap de un grup de protestatari.

Înfruntând ploaia de afară, 25 de tineri basarabeni au vrut să îl întâmpine pe patriarhul moscovit cu scandarea “KIRIL, DU-TE ACASĂ” și câteva bannere în care își arătau nemulțumirea față de susținerea evidentă a lui Kiril față de regimul separatist de la Tiraspol și declarațiile lui care au proclamat statul independent Republica Moldova ca parte a sfintei Rusii.

Polițiști în uniformă și în civil au încercat să blocheze afișarea bannerelor pe care scria “În fața lui Dumnezeu suntem un singur popor: românesc” și “Republica Moldova nu este o provincie a sfintei Rusii”. Ei s-au pus în fața bannerelor, încercând să încalce dreptul tinerilor la libera exprimare. Nu întâmplător, trecătorii au început să îi huiduie pe oamenii legii și să îi apeleze drept “smirnoviști”. La protest a participat și Anatol Mătăsaru, persecutat de fostul regim comunist, care avea o pancartă pe care se putea citi “Dumnezeu nu e Lenin”.

Într-un final, spre dezamagirea enoriașilor, patriarhul Kiril a renunțat să-și aducă omagiile la statuia celui mai mare dintre români.

Moldova1:

Video integral pe Curaj.TV:

Alte știri: ProTV, JurnalTV, Publika, Unimedia, Ziarul de Gardă, Timpul, InfoPrim, Arena, Radio România, InfoPrut.

Dacă la începutul anilor ’90 militam pentru limbă, identitate, alfabet latin, românism – astăzi e în trend să militezi pentru moldovenism. Chișinăul și celelalte orășele din Republica Moldova au fost împânzite de panouri roșii pe care scrie ostentativ ,,Mândriți-vă că sunteți moldoveni!”. Și, din păcate, lucrurile nu se opresc aici. Fostul candidat la primăria capitalei, Igor Dodon, a lansat campania ,,Iubesc Moldova!”, promovând un „naționalism” distorsionat, o identitate alternativă, un moldovenism mai periculos decât cel promovat de Stalin acum mai bine de jumătate de secol. O astfel de campanie socială riscă să zdruncine din ce în ce mai tare (in)stabilitatea societății din R. Moldova în contextul în care populația este împărțită, practic, în două categorii – susținătorii identității româneşti și susținătorii identității moldovenești.

Această situație nu este decât o altă dovadă că, în loc să evoluăm spre stabilitate, spre mai bine, noi, de fapt, rămânem în aceeași mocirlă, mutându-ne doar dintr-un loc în altul. Mă întreb pentru ce am ieșit în ’90 în Piața Marii Adunări Naționale cerând limbă, identitate, alfabet latin dacă 20 de ani mai târziu renegăm limba și identitatea pentru care am ieșit în stradă? Nu vi se pare paradoxal totuși? Mă întreb pe unde s-a produs vreo greșeală? A cui vină este? Și de ce nu ne mai pasă? Am luptat pentru niște idealuri, iar câțiva ani mai târziu nu ne mai pasă cum se numește limba pe care o vorbim, care ne este identitatea, cum ne numim –români sau moldoveni, popor distinct de cel de pe actualul teritoriu al României.

Consider că nu este absolut deloc întâmplătoare această intensă campanie de promovare a moldovenismului. Nici panourile publicitare marca moldoveni.md nu au fost plasate întâmplător în orașele noastre. Nici multe alte acțiuni pe care le întreprinde clasa politică din Republica Moldova, indiferent de culoarea politică. Am ajuns să nu mai cred în niciunul din ei pentru că Marian Lupu vorbește limba română cu accent bucureștean, dar se declară moldovean, Vlad Filat este pragmaticul care nu face parte din nicio tabără, Voronin a rămas același comunist devotat cauzei nobile de a promova ideologia sovietică, Igor Dodon se folosește de Ștefan cel Mare, de identitatea regională moldovenească pentru a justifica și pentru a răspândi virusul moldovenismului într-o societate și așa mult prea încrezătoare și cu o mentalitate sovietizată. Citește în continuare →

În privinţa Basarabiei aveam discuţii şi pe vremea cînd lucram la Europa Liberă, fiindcă nu-i spuneam Republica Moldova, cum ar fi fost corect politic. Dar nu m-a cenzurat nimeni. Pentru mine politicienii basarabeni sînt cei care vor să dispară graniţa nefirească dintre România de dincoace şi de dincolo de Prut. Nu mă interesează culoarea lor politică, ci conştiinţa lor de basarabeni.

Acum văd că unii dintre cititorii acestui blog fac deosebiri politice în privinţa culorii realesului primar Dorin Chirtoacă. Chestiile astea mi le-au spus şi nişte prieteni apropiaţi din Chişinău, ca să mă lămurească asupra apelor politice de acolo. Sînt buni români, dar ei trăiesc în Republica Moldova, nu în Basarabia la care mă gîndesc eu. Asta e politica, însă mai devreme sau mai tîrziu, Republica Moldova, această invenţie sovietică, va dispărea, fiindcă spiritul basarabean n-a murit la Chişinău. Adolescenţii şi tinerii de acolo se simt români, dar nu vor să fie trataţi ca locuitorii unei provincii pe care fratele mai mare de la Bucureşti o învaţă să treacă strada democraţiei şi a patriotismului. Citește în continuare →

-  political non-fiction  -

Trecând prin Sala Unirii din Palatului Cotroceni, cu paşi repezi şi hotărâţi, cu umerii destinşi şi cu un aer degajat, el se îndreptă spre biroul prezidenţial. Ca de fiecare dată când intra în birou, îl întâmpină privirea falnică a lui Mihai Viteazul, de pe tabloul din spatele scaunului. De data aceasta, însă, Măreţul Voievod îl privi îndelung şi pătrunzător, de parcă ar fi căutat un moment potrivit să-i spună ceva important. Astfel, gândul la treburile de peste zi se împleteau cu amintirile de odinioară, de pe vremea când era un simplu profesor de istorie. Acum nu mai povestea istoria, ci o făcea el însuşi.

Mirosul cafelei învăluia camera. Se aşeză în fotoliu, deschise calculatorul, sorbind, între timp, câteva guri de cafea. Îşi verifică poşta electronică şi citi, pe fugă, vreo două-trei mail-uri mai importante. Înainte de a se uita peste agenda cu activităţile din ziua respectivă, privirea i se opri pe fotografia în ramă de pe birou. Se întinde uşor şi o atinge cu mâna, a mângâiere, zâmbind discret: el împreună soţia şi fiica, toţi îmbrăcaţi în galben, în momentul anunţării rezultatului alegerilor prezidenţiale din 2014. „Parca mai ieri a fost!” – îşi spune în sinea lui, privind, pentru o clipă, calendarul: 27 martie 2018. Citește în continuare →

Fiecare popor are caracteristice anumite valori care-l diferențiază de alte popoare. Romanii au ca valori supreme idea unității naționale si cultul sacralizat al limbii. Aceste valori sunt adânc implantate in conștiința națională a românilor, și s-au dezvoltat de-a lungul întregii istorii a românilor, care au suferit de pe urma dezbinării și asupririi de catre alte popoare. O mare parte din cultura națională scrisă o reprezintă operele cu caracter național, ceea ce nu vedem la o altă națiune din lume. Pentru ruși, spre exemplu, e caracteristică ideea supremației poporului rus față de alte popoare, și nu atât a poporului cât a statului rus – sfânta patrie pentru care rusii sunt gata să-și dea viața. Citește în continuare →

Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 anunţă organizarea mai multor excursii în perioada 20-21 mai şi 1-2 iulie 2011, destinate tinerilor români de pe ambele maluri ale Prutului. Obiectivul acestei iniţiative este de a familiariza tinerii cu patrimoniul cultural românesc şi de a facilita şi eficientiza comunicarea între cei care împărtăşesc aceleaşi repere identitare (culturale, lingvistice, istorice şi religioase). Citește în continuare →

Studiul lansat de Fundatia Soros,”Republica Moldova în conştiinţa publică Românească” are o serie de inexactităţi pe care le-am numit „de fond” şi „concrete”. Problemele de fond trimit la plasarea precară a lucrării în logica ştiinţei, mai cu seamă în raport cu sociologia. Chestiunile concrete sunt detalii care completează, ilustrează sau sunt consecinţe ale erorilor de fond. Sscopul materialului nu este acela de a contribui la cunoaşterea problematicii Basarabiei, ci de a plasa nişte concluzii prefabricate în spaţiul public din România, folosind prestigiul „cercetării ştiinţifice” şi pe cel al Fundaţiei sub girul căruia acesta a fost produs. Citește în continuare →

Directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, profesor doctor Radu Baltasiu, a salutat într-un interviu iniţiativa constituirii Platformei Civice ACŢIUNEA 2012, precizând că apropierea culturală, materială şi politică între Republica Moldova şi România este binevenită. Problematica unirii celor două teritorii româneşti ar trebui abordată mai deschis, în viziunea sa, deoarece aceasta a atins maturitatea geopolitică. Totodată, profesorul Baltasiu a subliniat că unirea dintre Republica Moldova şi România este o bătălie geopolitică, materială şi simbolică, aflată în aria intereselor unor state puternice, precum Germania şi Federaţia Rusă.

Citește în continuare →

Fracţiunea Popular Europenilor şi Comisia Educaţie şi Politici deTineret din cadrul Parlamentului Tinerilor, în parteneriat cu Centrul de Informare Europeană şi Primăria mun. Chişinău lansează un concurs naţional de eseuri, având ca tematică „Cetățeanul UE în contextul Republicii Moldova: Perspective, Realizări, Consecințe”. Prin eseu, participanţii trebuie să expună, să detalieze şi să argumenteze viziunea proprie referitoare la procesul de integrare europeană şi contribuţia Republicii Moldova şi a tinerilor săi la viitorul comunităţii europene, din punct de vedere economic sau politic, social, cultural, ştiinţific sau tehnologic. Poate fi vorba de o contribuţie la nivel naţional, regional, local sau chiar personal. Citește în continuare →

În data de 13 ianuarie 2011 am avut onoarea de a asista la masa rotundă cu tema „Evoluţii social-politice la Chişinău. Analize şi comentarii” organizată de Fundaţia Europeană Titulescu. La eveniment au participat diverse personalităţi, profesori, istorici, foşti ambasadori. Invitaţii de onoare au fost: Dr. Ion Constantin, Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, dl. Ioan Popa, redactorul şef al revistei „Periscop” şi fostul prim-ministru al Rep. Moldova, dl. Mircea Druc. Citește în continuare →