Românism

Motto: „Aceleaşi mâini care ne-au pus odată cătuşele

erau acum întinse în semn de împăcare.

<<Nu! Nu dezgropaţi trecutul! De-o faci, îţi vei pierde un ochi>>.

Dar proverbul ne spune: Dacă uiţi trecutul, îţi pierzi ambii ochi”.

(Al. Soljeniţăn, „Arhipelagul Gulag”)

Despre faptele de vitejie săvârşite de membrii acestei organizaţii vorbesc în cartea „Osândiţi la nemurire” autorii Petru Bunacalea, profesor de limbă, literatură şi istorie română la Liceul Onisifor Ghibu din Orhei, şi Andrei Calcea, ziarist, fost participant la luptele din Transnistria din 1991-1992, decorat cu medalia Meritul Militar.

Povestea acestor eroi a ajuns să fie cunoscută printr-o simplă întâmplare. Iată ce ne povesteşte regretatul Petru Bunacalea: „A fost să fie prin anul 1947. Lucram învăţător la ţară. Venisem la Chişinău după cumpărături. Criza foametei ne chinuia straşnic. Din lipsă de transport, am rămas pe noapte la Gara Visterniceni. Între timp, oferea cu chirie o încăpere peste noapte. Am acceptat. Am mers pe strada Pavlov în Citește în continuare →

Istoria luptei românilor basarabeni împotriva regimului comunist sovietic este foarte bogată în fapte şi nume ale combatanţilor. E de la sine înţeles că atenţia cercetătorilor este acaparată mai întotdeauna şi în primul rând de numele personalităţilor de prim rang, adică ale organizatorilor şi conducătorilor formaţiunilor de luptă. Dar câteodată documentele de arhivă, până deunăzi condamnate a fi total necunoscute (ba încă şi acum ferecate şi interzise, de regulă, de către mereu vigilenta Securitate aşa-zis naţională de la Chişinău), sunt deosebit de relevante în raport cu unii oameni de rând, care nu au jucat un rol de seamă în lupta aceea eroică, însă au participat într-un fel sau altul la ea sau măcar au fost simpatizanţi şi susţinători ai mişcării.

Maria Buruiană, susţinătoare activă a Armatei Negre

Un astfel de caz este acela al Mariei Buruiană din satul Condrăteşti, fostul (la sfârşitul anilor 40 şi începutul anilor 50) raion Corneşti, o ţărancă implicată în activitatea cunoscutei organizaţii antisovietice Armata Neagră. Fenomenul interesează în mod special nu numai pentru că este proba cât se poate de elocventă a atitudinii omului de condiţie modestă de la ţară, deci a masei ţărănimii basarabene, faţă de regimul sovietic de ocupaţie, dar şi prin anumite calităţi personale pe care eroina noastră le-a dat la iveală în confruntarea ei cu acel regim. De altfel, nu în ultimul rând, subiectul este revelator şi pentru suferinţele pe care omul simplu, în special ţăranul din Basarabia, le-a avut de îndurat de la autorităţile sovietice. Citește în continuare →

Istoria luptei românilor basarabeni împotriva regimului comunist sovietic este foarte bogată în fapte şi nume ale combatanţilor. E de la sine înţeles că atenţia cercetătorilor este acaparată mai întotdeauna şi în primul rând de numele personalităţilor de prim rang, adică ale organizatorilor şi conducătorilor formaţiunilor de luptă. Dar câteodată documentele de arhivă, până deunăzi condamnate a fi total necunoscute (ba încă şi acum ferecate şi interzise, de regulă, de către mereu vigilenta Securitate aşa-zis naţională de la Chişinău), sunt deosebit de relevante în raport cu unii oameni de rând, care nu au jucat un rol de seamă în lupta aceea eroică, însă au participat într-un fel sau altul la ea sau măcar au fost simpatizanţi şi susţinători ai mişcării.

Maria Buruiană, susţinătoare activă a Armatei Negre

Un astfel de caz este acela al Mariei Buruiană din satul Condrăteşti, fostul (la sfârşitul anilor 40 şi începutul anilor 50) raion Corneşti, o ţărancă implicată în activitatea cunoscutei organizaţii antisovietice Armata Neagră. Fenomenul interesează în mod special nu numai pentru că este proba cât se poate de elocventă a atitudinii omului de condiţie modestă de la ţară, deci a masei ţărănimii basarabene, faţă de regimul sovietic de ocupaţie, dar şi prin anumite calităţi personale pe care eroina noastră le-a dat la iveală în confruntarea ei cu acel regim. De altfel, nu în ultimul rând, subiectul este revelator şi pentru suferinţele pe care omul simplu, în special ţăranul din Basarabia, le-a avut de îndurat de la autorităţile sovietice. Citește în continuare →