Românism

Câteva zile în urmă, venind de la oraş la ţară, abătut de ultimul examen la facultate, m-am gândit să verific poşta electronică conectându-mă la internet. Fiindcă am mulţi prieteni din Republica Moldova şi România, unica soluţie de conversaţie cu ei este internetul. Aşa tastând diverse cuvinte prin motorul de căutare Google, pe neaşteptate am dat de nişte imagini, care cu adevărat m-au impresionat şi m-au pus pe gânduri.
Erau nişte portrete ale ţăranilor români. Opinia mea este că, lucrările acestea sunt minunate, autorul s-a străduit să prezinte luciditatea neschimbată a ţăranului român în limpezimea ei originală. Citește în continuare →

În cazul unui atac al României asupra regiunii Odessa, flotila dunăreană ar fi distrusă din cauza stării actuale de degradare, transmite publicaţia de ştiri on-line „Nezavisimoe voennoe obozrenie”

În perioada sovietică, pe Dunăre staţionau navele de război ale URSS. Odată cu obţinerea independenţei, Ucraina a decis că staţionarea flotei sovietice este inutilă, iar de acest fapt „s-a bucurat” pe deplin România. Autorul articolului, Valery Panov, subliniază faptul că Ucraina nu ar putea rezista unui atac românesc deoarece „actuala sa <<flotilă>> staţionată pe Dunăre este alcătuită din două nave învechite”. Citește în continuare →

În data de 13 ianuarie 2011 am avut onoarea de a asista la masa rotundă cu tema „Evoluţii social-politice la Chişinău. Analize şi comentarii” organizată de Fundaţia Europeană Titulescu. La eveniment au participat diverse personalităţi, profesori, istorici, foşti ambasadori. Invitaţii de onoare au fost: Dr. Ion Constantin, Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, dl. Ioan Popa, redactorul şef al revistei „Periscop” şi fostul prim-ministru al Rep. Moldova, dl. Mircea Druc. Citește în continuare →

”Dovedește că în regimul comunist binele poate fi realizat

numai întâmplător, pe căi ocolite, ocolite și nelegale,

nelegale adică neconforme cu principiile,

prin urmare neprincipiale.”

(N. Steinhardt, ”Jurnalul fericirii”)

Este greșit să considerăm că teroarea comunistă asupra populației românești a început cu anul 1944. Nu, aceasta începe cu tragicul an 1940. Imediat după ocupație, asupra Basarabiei și Bucovinei de nord s-a năpustit o mulțime de politruci și NKVD-iști. Aproximativ 1122 foști funcționari din administrația română, 2000 de salariați ai Căilor Ferate, și foștii membri ai Sfatului Țării au fost arestați sau uciși. Citește în continuare →

Sute de tineri din Republica Moldova au sărbătorit ziua națională a României pe străzile din Chișinău. Cei mai mulți dintre ei s-au aflat în primele rânduri la protestele din luna aprilie 2009, reprimate violent de către fosta putere comunistă. Manifestările s-au desfășurat pe o ninsoare năprasnică.
Citește în continuare →

Aproape 10 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au votat în cele 7 oraşe din România unde au fost deschise secţii de votare.

Cele mai multe voturi s-au strâns la Bucureşti (4262 voturi), Iaşi (2036) şi Cluj (1345). Desprinderea definitivă de comunism a fost aleasă şi de basarabenii din Timişoara (589), Braşov (559), Galaţi (517) şi Constanţa (416). Citește în continuare →

Acum câteva zile, deţinutul politic Alexandru Şoltoianu a donat Bibliotecii Naţionale un impresionant lot de carte din colecţia sa. Acţiunea va continua şi în alte biblioteci şi muzee din R. Moldova, pentru care deţinutul politic va dona cărţi, culegeri de documente, articole şi fotografii.

Pentru a înţelege mai bine valoarea acestor donaţii, amintim aici date din biografia lui Alexandru Şoltoianu. Alexandru Şoltoianu are 77 de ani. S-a născut în satul Ineşti. А absolvit Institutul de relaţii internaţionale de la Moscova. A făcut parte din Frontul Patriotic Naţional din Moldova.

Potrivit dosarului penal intentat de KGB-ul sovietic, Şoltoianu a fost judecat pentru fondarea şi conducerea unui partid naţionalist, anticomunist, antisovietic. A fost arestat în luna decembrie 1972, la Lvov. A fost deţinut în lagărul nr. 19 din Mordovia, unde se afla în detenţie şi Gheorghe Ghimpu. A petrecut 14 ani în închisorile sovietice, fiind eliberat în 1986.

În cadrul evenimentului de la Biblioteca Naţională, Alexandru Şoltoianu a amintit despre cele mai impresionante evenimente din viaţa sa. Odată cu intentarea acelui dosar politic, a fost efectuată o percheziţie totală în apartamentul său, fiind ridicaţi doi saci plini cu „probe”. I-au fost arestate peste 5000 de pagini de scrieri politice. Şoltoianu pregătea o carte despre ocupaţia ruso-imperială, tirania bolşevico-comunistă şi, respectiv, despre Mişcarea de Eliberare Naţională din teritoriile româneşti ocupate de URSS. Citește în continuare →

Despre judecarea lui Iacob Odobescu şi internarea lui într-un gulag din Mordovia deţinuţii politici au aflat imediat. Ei şi-au exprimat nedumerirea, spunând că sovieticii nu au avut niciun temei să-l condamne, întrucât faptele lui nu cădeau sub incidenţa Codului Penal. Acţiunile lui Odobescu se înscriau în prevederile Constituţiei URSS şi RSSM – dreptul la libera exprimare.

Iacob Odobescu a fost un om neobişnuit. În biografia pe care a scris-o la KGB-ul moldovenesc, la momentul arestului în anul 1967, în grafie latină, mărturisea că printre cei care l-au educat a fost şi Teofil Ioncu, fruntaş de vază al Basarabiei, deputat în Sfatul Ţării, care, la 27 martie 1918, a votat unirea Basarabiei cu România. Având un asemenea unchi, „surcica” nu putea sări departe de trunchi.
Iacob Odobescu s-a născut la 28 octombrie 1900 în s. Olişcani, jud. Orhei, într-o familie de ţărani. Urmează mai întâi şcoala primară din sat, după care o şcoală agricolă în Odesa pe care o termină în 1917. Beneficiază de reformele economice realizate în Basarabia după 1918, aşa încât ajunge un ţăran înstărit, iar după 1935 este proprietarul unei minifabrici de stingere a varului la care lucrau şase-opt persoane. Între timp face trei ani armata „la români”, se căsătoreşte cu Melania Gaţcu, cu care are trei copii. Gospodăria lui era compusă din şase ha. pământ (inclusiv un ha. vie, o livadă mică), o casă cu trei odăi, una pereche cai, una vacă, un porc şi păsări. Citește în continuare →

Studenții basarabeni din România se declară deranjați de planul comuniștilor de a interzice studiile basarabenilor în România odată reveniți la putere.

Declarația a fost făcută la lansarea campaniei Votează pentru Basarabia

“Pentru inceput, trebuie clarificate doua probleme despre Moldova. In primul rand: ce fel de tara este Moldova? In al doilea rand, de ce ar trebui sa-i pese cuiva? In mod ciudat, m-am dus in Moldova, gandindu-ma ca stiu raspunsul la cea de-a doua intrebare, insa nu si la prima” scrie George Friedman intr-o analiza Stratfor dedicata Republicii Moldova.

George Friedman, fondator si director general al Strafor, liderul mondial in oferirea de analize geopolitice, spune ca integrarea Republicii Moldova in Romania nu este o solutie perfecta si desi nu pe placul multor moldoveni, acest lucru reprezinta o solutie, “indiferent de imperfectiuni”. Friedman adauga ca programul inceput de Romania, care ofera pasapoarte romanesti tuturor celor care vor sa emigreze este de fapt, un colac de salvare, desi multi cred ca este o incercare a statului roman de a submina Republica Moldova prin incurajarea emigrarii.

Identitatea Moldovei

* Moldova nu este un simplu pion strategic. Este un loc unde traiesc oameni, prinsi intre mostenirea lor romaneasca si trecutul lor sovietic. Este o greseala sa ne gandim la Republica Moldova ca la o parte a Romaniei care a fost luata de catre sovietici, care, odata eliberata de sub dominatia sovietica s-ar putea reintegra pur si simplu in Romania. La 70 de ani de la divizare, Moldova a devenit mai mult decat o provincie romaneasca, departe de a fi o provincie din Rusia si ceva mai putin de o natiune. Aici incepe conflictul dintre geopolitica si realitatea sociala.
* Stalin era ingrijorat de faptul ca moldovenii ar dori sa se alature Romaniei. Desi Romania a fost un satelit sovietic, Stalin nu a vrut sa riste. Solutia lui, repetata de multe ori in multe locuri din Uniunea Sovietica, a fost deportarea populatiei romanesti, inlocuirea ei cu populatie ruseasca, provocarea unei foamete artificiale si aplicarea unei terori concepute pentru a distruge spiritul moldovean.
* Aceasta dezbinare merge in paralel cu liniile politice. In timp ce exista persoane care isi doresc unirea cu Romania, acest lucru este departe de a fi parerea majoritatii. Lupta reala se da intre cei care ii sustin pe comunisti si cei care sprijina independenta Republica Moldova, orientata spre Uniunea Europeana si NATO. In termeni generali, puterea comunistilor se afla in randul persoanelor in varsta si sarace din mediul rural. Citește în continuare →

În fiecare zi de 13 a lunii, Grupul de acțiune Deșteptarea organizează un eveniment care are drept scop sensibilizarea societății din Republica Moldova privind necesitatea schimbării articolului 13 din Constituția Republicii Moldova. Acesta prevede că denumirea oficială a limbii de stat este limba moldovenească, nu româna, cum este firesc.

Pe 13 noiembrie, între orele 8.00 și 16.00, membrii grupului vor arbora un drapel tricolor uriaș pe un edificiu simbol al Chișinăului: Arcul de Triumf.

Evenimentul prefațează și următoarea acțiune a grupului: sărbatorirea zilei de 1 Decembrie pe străzile Chișinăului printr-un mars care va porni din dreptul hotelului Chișinau (Academia de Știinte a Moldovei), pe bulevardul Ștefan cel Mare, până în Piața Marii Adunări Naționale. Marșul va fi organizat în colaborare cu Grupul de Inițiativă Spirit Românesc și va începe de la ora 16.00.

Punerea în practică a acțiunii:

„Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove,
însă facem parte din marele trup al românismului,
aşezat prin România, Bucovina şi Transilvania.”
(Alexei Mateevici)

Pe parcursul a mai multor secole, frontierele Moldovei au fost foarte mobile. Din punct de vedere juridic şi istoric, între Republica Moldova de astăzi şi Voievodatul Moldovei, întemeiat între 1359, nu există o legătură de succesiune. Actuala Republica Moldova ocupă doar o parte din teritoriul vechiului Principat al Moldovei – teritoriu denumit de către ruşi Basarabia în urma anexării din 1812 la Imperiul Rus. Dar pierderea Basarabiei nu a împiedicat existenţa Principatului Moldovei în continuare timp de 50 de ani, Citește în continuare →