Românism

«Deportările s-au încheiat, dar liberi nu suntem nici astăzi»

Duminică, la Chişinău, în premieră după 1990, în mod public şi oficial au fost comemorate victimele deportărilor sovietice din Moldova, începând cu 22 aprilie1938 în Transnistria şi terminând cu 1 aprilie 1951 în Basarabia.

Dacă nu se întâmpla să moară Stalin, în 1953, nu se ştie dacă calvarul deportărilor s-ar fi încheiat aici, deşi, într-o formă sau alta, ele nu au încetat niciodată: 28 iunie 1940 a continuat cu 13 iunie 1941, a urmat foametea din 1946—1947, după care deportările din 6 iulie 1949 şi 1 aprilie 1951, urmate de desţelinirea Kazahstanului (1956) şi valorificarea (comsomolistă) a Siberiei (1982), ca să nu mai pomenim aici de operaţiunile militare «internaţionaliste» din Ungaria (1957), Cehoslovacia (1968), Afganistan (1979—1988). Deportările, ca şi actul ocupaţiei sovietice din 28 iunie 1940 (urmare a Pactului germano-sovietic Ribbentrop-Molotov), au fost nu doar tragedii de Ţară, ci şi de familii. În urma anexării Basarabiei şi Nordului Bucovinei de către sovietici, României i s-au luat circa 15% din teritoriul naţional (44.422 km.p., şi 3 mil. 200 mii populaţie (Basarabia), plus 6 mii km. p. şi circa 500 mii persoane în Nordul Bucovinei).

3000 de vagoane pentru Basarabia

28 iunie punea începutul unei ere criminale fără precedent în spaţiul românesc de la est de Prut, după ce NKVD-ul sovietic experimentase deja în stânga Nistrului. Deşi numărul real al victimelor deportărilor staliniste rămâne încă unul aproximativ (accesul la dosarele deportărilor a fost doar parţial desigilat), Moldova de la est de Prut (inclusiv Transnistria) s-a ales în urma celor 4 valuri de deportări — 1938, 1941, 1949, 1951 cu circa 600.000 de deportaţi, în afara celor 300.000 omorâţi prin foamete Citește în continuare →

În urma semnării Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Basarabia este revendicată de sovietici drept zona lor de influenţă. Astfel, la 28 iunie 1940, Armata Roşie ocupă Basarabia, precum şi Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei. Drept urmare, este creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) la 2 august 1940. Numai 6 din cele 13 raioane ale RASSM intră în componenţa RSSM, iar judeţele basarabene – Ismail şi Cetatea Albă din sud şi o parte a judeţului Hotin din nord – sunt incluse în cadrul Ucrainei Sovietice.
Basarabia cunoaşte astfel încă din anii 1940-1941 experienţa sovietizării şi comunizării, unul din elementele centrale ale acestei experienţe fiind aplicarea terorii în masă faţă de clasele sociale indezirabile. Anexarea Basarabiei de către sovietici anticipează astfel instaurarea regimului comunist în spaţiul românesc după 1944. Citește în continuare →

Victimele deportărilor staliniste din Republica Moldova vor avea, pentru prima dată, o biserică în memoria lor. La Chişinău a fost sfinţit paraclisul Bisericii Deportaţilor cu Hramul Tuturor Sfinţilor.

Oficierea serviciului divin a fost efectuată de către un sobor de preoţi din cadrul Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu Protopopul de Chişinău, părintele Ioan Bărbău.

Deşi paraclisul Bisericii a fost deja construit, biserica propriu-zisă urmează a fi ridicată doar atunci când vor fi identificate surse financiare. „În acest sens, vreau să fac un apel, prin intermediul ziarului FLUX, către toţi oamenii de bună-credinţă să ajute cu ce pot, pentru a înălţa acest lăcaş sfânt”, a declarat părintele Ion Baltag, preot paroh al Bisericii Deportaţilor. Citește în continuare →