Românism

„Curtea a recunoscut că grafia şi etnia fac parte din viaţa privată a unui om, că părinţii au dreptul să-şi transfere bagajul cultural şi tradiţiile etnice copiilor lor, că au dreptul să se identifice că sînt moldoveni şi că limba lor este cea română cu grafie latină.”

Cauzele a trei şcoli româneşti din regiunea transnistreană vor fi examinate de CEDO, după ce judecătorii curţii au decis în unanimitate că cererile celor 170 de reclamanţi, părinţi, copii şi profesori de la liceele din Bender, Grigoriopol şi Rîbniţa, întrunesc toate criteriile pentru a fi examinate în fond. Lucru care, după părerea juriştilor de la Promo-lex, care reprezintă cele trei şcoli la CEDO, ar însemna că există premise ca dosarul să se sfîrşească în mod favorabil pentru cetăţenii moldoveni care au depus plîngerea. În ce măsură însă un eventual cîştig de cauză pe aceste dosare ar putea îndrepta situaţia din Transnistria în ce priveşte respectarea drepturilor omului, s-a întrebat corespondenta noastră Lucia Diaconu.

Curtea de la Strasbourg a neglijat demersurile guvernelor R. Moldova şi al Federaţiei Ruse, care figurează ca pîrîţi în aceste dosare, de a nu admite cererile şi va proceda la examinarea dosarelor unul dintre motive fiind epuizarea căilor interne de recurs. CEDO constată deja că cetăţenii moldoveni din Transnistria nu au remedii pentru situaţia lor. Şi asta pentru că, pe de o parte hotărîrile judecătoreşti ale organelor competente din R. Moldova nu sînt executate pe teritoriul republicii, iar pe de altă parte Federația Rusă nu-şi recunoaşte jurisdicţia asupra regiunii transnistrene, prin urmare reclamanţii nu pot sesiza nici autorităţile ruse despre lezarea drepturilor. Iar o eventuală cale de atac în instanţele transnistrene e considerată de curtea europeană ineficientă, deoarece constrîngerile la care sînt supuşi cetăţenii moldoveni din Transnistria tocmai sînt posibile din cauza actelor normative valabile în regiune, fiind vorba în special de interzicerea utilizarea grafiei latine. Citește în continuare →

Transnistria în sens geografic este delimitată de malul de 800 km al Nistrului, de malul de 600 km al Bugului şi litoralul de 150 km al Mării Negre1.Prin români transnistrieni înţelegem însă pe toţi cei de dincolo de Nistru,cuprinzând Podolia şi mergând până la Nipru ba chiar Don, în Crimeea, Caucaz şi Siberia. Începuturile întinderii marginii estice a românităţii la est de Nistru se regăsesc în simbioza dintre tyrageţi (geţii de la Tyras sau Nistru), deci între supuşii lui Burebista care la gurile Bugului stăpânea Olbia şi romanii ale căror urme se găsesc la tot pasul.

Din vremuri foarte vechi a început între români şi ruteni sau ucrainieni un vădit proces de interpenetraţie etnografică şi demografică continuat în decursul veacurilor prin colonizări şi emigrări ale acestor două rase. Stăpânirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul râului Sluci şi pe Bugul superior care sunt şi cei care îi vor preceda pe cazaci2. Istoricul ucrainian V.B.Antonovici scria în 1885 că nici dreapta nici stânga Nistrului ,,nu a aparţinut nici principilor halicieni nici altor principi ruşi”.3 Lupta corp la corp cu triburile slave şi turaniene nu va împiedica realizarea statului moldovean în sec.XIV, principatul de la Baia alăturîndu-se altor aşezări româneşti mai vechi, unele răspândite până în Polonia şi Volhinia.4 Între voievozii bolohovenilor mai cunoscuţi sunt Alexandru din Belţi şi Gleb al lui Ieremia.5 Încă la debutul mileniului al II-lea, această romanitate era destul de puternică, surse scandinave din veacul XI semnalând prezenţa ,,blakumenilor” dincolo de Nistru, iar o cronică veche rusească menţionează pe aceiaşi ,,volohove” în zonă.6 În Crimeea ne întâmpină la 1287 un Crăciun, la 1280 o ,,unguroaică Mărioara” de la Caffa, iar în sec.XV ,,ungurii” Radu, Stanciu, Stoica în aceeaşi colonie7, elementul românesc cunoscând iată din excesul său de vitalitate şi fenomenul de diasporă. Citește în continuare →

La 18 ani de la tragedia de la Bender, oraşul rămâne un spaţiu extrem de greu accesibil. Despre ce s-a întâmplat atunci, păstrăm doar imagini surprinse, de multe ori accidental, de către jurnalişti.

Unul dintre filmele documentare despre războiul separatist din Transnistria, surprinde realitatea acelor zile.

Eram acolo…în Tiraspol. După ce taximetristul, în loc sǎ ne ducǎ la Liceul Teoretic “ Lucian Blaga” ne-a “deportat” la Liceul Moldovenesc “Dimitrie Cantemir”, toate pǎreau a fi şi mai urâte. Ne aflam într-un deşert unde absolut totul era uscat: feţele oamenilor, vorbele lor, chiar şi văzduhul era uscat. Ne sufocam…Păşeam repede ca sǎ ajungem la Oaza de pe strada Odeskaia 75, la Liceul Teoretic “Lucian Blaga”…
Privim peste drum şi, dintr-odatǎ, zǎrim o curte plinǎ cu panglici tricolore. Erau panglicile care şi le-au legat absolvenţii claselor a XII-a ai Liceului “Lucian Blaga”. Baloanele fluturânde, buchetele de flori şi zâmbetele sincere de pe feţele elevilor creau o adevăratǎ sǎrbǎtoare în mijlocul acelui deşert. Aici era! Acea oază de Românism pe care o cǎutam!
Aici era viaţǎ…mişcare…frumos…armonie. Citește în continuare →

Ieri, 31 mai, a sunat ultimul clopoţel şi la Liceul Teoretic “Lucian Blaga” din Tiraspol precum şi la Liceul Teoretic nr.1 din Doroţcaia. Aceste două licee i-a avut în calitate de oaspeţi pe membrii G.I.Spirit Românesc din Basarabia, reprezentanţi ai Noilor Golani din România. Pe lângă cuvintele de felicitare, urările aduse elevilor şi profesorilor, membrii GISR au anunţat rezultatele concursurilor iniţiate în cadrul proiectului Uniţi Sub Tricolor, la care au participat copiii de la “Lucian Blaga”. Câştigătorii şi participantii la concursul de pictură şi literatură au primit diplome, premii băneşti şi cărţi. Citește în continuare →

Îmi amintesc un banc de pe timpul URSS. Fiind întrebat cu cine se mărgineşte URSS, Brejnev a răspuns: cu cine vrea. De atunci nu s-au schimbat prea multe. Deşi URSS nu mai există, iar fostele „republici sovietice surori” au devenit state suverane şi independente, când îl întrebi pe Putin unde se termină Rusia, acesta răspunde: acolo unde se termină „străinătatea apropiată”… Ehe-he, când e vorba de ruşi, „străinătatea apropiată” se termină foarte departe sau chiar nu se termină deloc. Adică, se termină acolo unde vrea Putin. Dacă muşchiul lui doreşte să se termine pe Nistru – pe Nistru se opreşte; dacă vrea să fie pe Prut – pe Prut fi-va. Pe Siret sau Milcov nu mai merge, că şi-au băgat americanii avioanele la Constanţa… Dar până la Constanţa – guleai, Vanea!, vperiod! ogoni! – e numai spaţiu rusesc. Citește în continuare →

Problematica restabilirii integrităţii teritoriale a Republicii Moldova a revenit pe masa marilor actori regionali ieri, la Kiev, în cadrul întrevederii dintre preşedinţii rus şi ucrainean, Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, care au semnat o declaraţie cu privire la reglementarea transnistreană. Principalele măsuri cuprinse în declaraţie menţionează cadrul de desfăşurare a negocierilor ( 5+2), transformarea misiunilor pacificatoare ( în internaţionale), respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova prin conferirea unui statut special regiunii transnistrene, care să dezvolte un sistem economic, militar şi juridic unic ( nu comun). Poziţia oficială a guvernării de la Chişinău a fost una salutară şi s-a individualizat prin semnalarea necesităţii retragerii contingentului militar rusesc de pe teritorul Republicii Moldova. Citește în continuare →

Preşedintele rus Dmitri Medvedev are pe agenda vizitei sale de două zile pe care o începe luni la Kiev şi dosarul transnistrean. Analistul ucrainean Vitali Kulik apreciază că declaraţia comună pe care o vor semna în finalul convorbirilor pe această temă preşedinţii rus şi ucrainean Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, se va pronunţa pentru atenuarea regimului de sancţiuni împotriva Transnistriei în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor de comerţ extern, relatează Novâi Reghion.

În urma acestei vizite, Ucraina şi-ar putea deschide graniţa pentru mărfurile transnistrene, ridicând embargoul economic instituit în 2006 de către fostul preşedinte Viktor Iuşcenko, la solicitarea Chişinăului, a sugerat, un oficial din cadrul executivului de la Kiev, citat de portalul Life News.

Kulik spune că este de aşteptat ca, după venirea la putere a forţelor proruse la Kiev, poziţiile Ucrainei şi Rusiei cu privire la Transnistria să se apropie din ce în ce mai mult. Citește în continuare →

Saptămâna trecută Republica Moldova a fost foarte prezentă în ştirile din publicaţiile online ruseşti. De vină este poziţia duală a autorităţilor de la Chişinău faţă de aniversarea celor 65 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste. Polemica pe marginea acestui subiect nu a încetat nici în această săptămână.

Începem această primă ediţie cu un interviu acordat de deputatul fracţiuni Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, pentru postul de radio rus Ecoul Moscovei. Citește în continuare →

Am un ritual: primul lucru pe care îl fac atunci când mă trezesc dimineaţa este acela de a deschide calculatorul pentru a citi ştirile. De-i frig, de plouă, de bate vântul, în fiecare dimineaţă execut cu stricteţe acest ritual.

Ziua de astăzi nu a fost o excepţie. Prima ştire care mi-a sărit în ochi a fost cea despre deblocarea economică a Transnistriei de către Rusia şi Ucraina. Mai întâi UNIMEDIA, apoi şi celelalte publicaţii online, căci aşa este la noi în presă: dă-i cu COPY, dă-i cu PASTE… . Citește în continuare →

Cunoscut drept senior al Bucureştilor, istoricul Neagu Djuvara le-a spus studenţilor basarabeni de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi că deşi este foarte bătrân, îşi doreşte cu ardoare să vadă cu ochii lui refăcută graniţa pe Nistru.

„Noi avem o monedă de schimb cu Ucraina – Transnistria. Noi trebuie să le dăm Transnistria, cu condiţia ca Ucraina să refacă puţin graniţele de sud şi de nord ale Moldovei. În acelaşi timp, pentru că avem în Transnistria peste 40% populaţie românească, le vom zice locuitorilor de acolo că cine vrea să revină în Moldova o poate face oricând. Care vrea să se întoarcă le dăm pământuri la noi. Dar şi invers, cine vrea să rămână acolo pentru a deveni cetăţeni ai Ucrainei, o poate face fără probleme”, spune istoricul. Citește în continuare →

Presedintele Moldovei, Mihai Ghimpu, a declarat ca Rusia continua politica sovietica. El a vorbit despre solutionarea problemei transnistriene, despre relatiile dintre Moldova si Rusia, dar si cele dintre Romania si Republica Moldova intr-un interviu acordat publicatiei Kommersant. In aceasta saptamana, liderii statelor CSI vor participa la un summit neoficial in capitala rusa, urmand ca unii dintre ei sa ramana la Moscova, pentru a participa la parada de Ziua Victoriei. Mihai Ghimpu, insa, va parasi capitala Rusiei imediat dupa summit. Pornind de la “scandalul” prin care presedintele Moldovei a refuzat sa participe la parada de 9 mai de la Moscova, Mihai Ghimpu a tinut sa precizeze ca a refuzat invitatia Kremlinului nu doar din motive economice, ci si din cauza ca invitatia a venit tarziu. El a mentionat ca autoritatile statului au primit invitatia la timp, insa doar pentru delegatia oficiala. Citește în continuare →